Stima de sine se referă la convingerile pe care le avem cu privire la propria persoană, o evaluare pe care o facem despre noi înșine: de la ce credem despre noi, la ce vedem la noi (negativ sau pozitiv), ce valorizăm, apreciem sau ne place la noi. Există o stimă de sine sănătoasă (cea în care acceptăm părțile pozitive cu privire la noi –ne apreciem pe noi și pe ceilalți, luăm propriile decizii, avem încredere în abilitățile noastre, nu luăm personal critica și acceptăm provocări pentru a crește), o stimă de sine ridicată (cea în care ne supra-estimăm abilitățile, ne vedem superiori, mai îndreptățiți față de ceilalți și ne atribuim talente sau merite pe care nu le avem de fapt) și o stima de sine scăzută – cea care se concentrează pe aspectele negative.
Stima de sine scăzută este o trăsătură de personalitate, care pune accentul pe punctele noastre slabe, pe greșeli și eșecuri. De obicei, persoanele care au o stimă de sine scăzută – vor să fie mereu pe placul celorlalți, simt că părerea lor nu e importantă, ceea ce fac nu este niciodată suficient și se îndoiesc de orice decizie pe care o iau. De asemenea, sunt sensibili la opiniile celorlalți, dau mai multă atenție criticilor, le este greu să pună limite sau să spună „NU”, se compară mereu cu ceilalți sau le este greu să mențină relații, se simt vinovați sau rușinați.
Ilustrație: Teodora Tudosie
Muzică: David Luncă
