Iacov 5:16: Mărturisiți-vă unii altora păcatele, și rugați-vă unii pentru alții, ca să fiți vindecați. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.
Istoria bisericii ne dovedește că în primele 5 secole nu a existat o practică a mărturisirii păcatelor unui slujitor al bisericii. Istoricul Socrate spunea că mărturisirea era parte a închinării publice. Oamenii veneau și învățau, studiau Scripturile și public își recunoașteau și își mărturiseau pacatele. Totuși aceasta a devenit o practică obligatorie mai târziu.
Mărturisirea și iertarea păcatelor este unul din cele mai importante aspecte ale creștinismului. Este un har. Care judecător îți dă o astfel de iertare prin mărturisire? Dumnezeu ne dă acest har. Iertarea pe care ne-o dă Dumnezeu este temelia credinței noastre.
Ce să faci?
