Eugeniu Sperantia (nume care se grafiază cu „t”, nu cu „ţ”) - poet, prozator, estetician, filosof, sociolog şi memorialist român mai puţin cunoscut decât s-ar cuveni.
S-a născut la 18 mai 1888, la Bucureşti, fiind fiul Elenei (născută Cruceanu) şi al lui Theodor D. Sperantia, scriitor şi folclorist, fost membru al Academiei Române. Tot la Bucureşti a urmat cursurile şcolii primare şi ale liceului, pe care 1-a absolvit în 1906. Încă de pe când era şcolar, Eugeniu a început să publice versuri şi proză în revistele vremii, dar prima sa prezenţă literară notabilă a fost o lungă parabolă în versuri, apărută în 1905 în publicaţia „Liga Conservatoare”.
Este cunoscut și pentru numeroase studii de filosofie, filosofia dreptului, sociologie sau psihologie pedagogică, lucrări apărute în periodice din ţară şi de peste hotare, ca şi în volume sau broşuri.
Abia în 1966 a ieșit la iveală valoarea literară cu totul remarcabilă a poeziei sale, când i-a apărut un volum de Poezii cu caracter antologic, cu o prefaţă, semnată de criticul literar Perpessicius.
Muzică: Mauvais Roger- Le Rue De Pain
