Panait Cerna, pe numele său de naștere Stanciof, de origine bulgară, a fost un poet intimist, romantic sau tradiționalist român, un epigon al poetului Mihai Eminescu, precum și filosof, critic literar și traducător.
De la debutul literar, cu poezia Trecut (după Lenau) în revista "Foaia interesantă" a lui George Coșbuc, din 24 august 1897 și până se stinge, Panait Cerna are o activitate publicistică remarcabilă.
Creaţia sa poetică cuprinde, pe lângă poeziile publicate în volumul din 1910, premiat de Academia Română, şi alte poezii răspândite în revistele culturale ale vremii, mai ales în ”Sămănătorul” şi ”Convorbiri literare”, încă din anii de liceu şi până în anul morţii, precum și adăugate postum în ediţiile următoare.
