Misiunea internă a Bisericii are ca parte integrată asistenţa socială pe care aceasta trebuie să o manifeste cu privire la omul contemporan şi la societatea actuală. Implicarea în social a Bisericii este deopotrivă deziderat, necesitate şi prioritate. Este deziderat pentru că presupune efortul nostru de a răspunde lui Dumnezeu, chemării Lui, de a ajuta pe cei în nevoi şi suferinţe, slujirea acestora înseamnă – în registrul chenotic hristic – slujirea lui Dumnezeu însuşi. Este necesitate pentru că vine în ajutorul semenilor în mod concret, accentuează dinamismul vieţii misionar-religioase şi ne arată vii în relaţia de ascultare şi comuniune cu Dumnezeu, dar şi în relaţia plină de iubire şi milă faţă de aproapele suferind. Este, de asemenea, prioritate pentru că ordonează şi ierarhizează în mod firesc propria noastră acţiune misionară pe planul iconomic, accentuând aspectul instituţional al Bisericii în lucrarea sa în lume. Este o dimensiune ca poate face zadarnică misiunea de vestire a Evangheliei dacă acesta se rezumă doar la enunţarea şi vestirea Împărăţiei fără trăirea practică a iubirii aproapelui. Implicarea socială a Bisericii nu face altceva decât să urmeze modelul Mântuitorului care mergea din loc in loc învăţând, predicând si vindecând bolnavii. Daca vrei să fii sarea pământului, amestecă-te cu oamenii, fii parte a nevoilor lor. Dacă eşti lumină, adu o rază de soare în casa celor lipsiţi sau bolnavi, parăsiţi, loviţi de greutăţile vieţii. Dacă vrei sa mergi pe ape, coboara din baracă şi udă-ţi picioarele! Dar să nu ştie stânga ce face dreapta ca să nu rămâi doar cu lauda lumii! În rest, să fim cei dintâi în fapte bune! Dacă apreciați emisiunea noastră vă invităm să dați Like paginii noastre și subscribe canalului nostru de youtube (la link-ul următor: https://bit.ly/2Qui21K) pentru a fii la curent cu emisiunile viitoare.
