Lupului îi era tare somn.
Dar luna strălucește galbenă și rotundă,
iar broaștele orăcăie tare.
Și Lupul nu are o coadă stufoasă
în care să se înfășoare, ca vicleanul vulpoi.
„Stingeți lunaaa!” strigă Lupul furios.
O bufniță acoperă luna cu aripile ei
și pentru o clipă e întuneric.
Dar apoi pădurea se umplea iar de lumină.
