Când viața ne dă lămâi, ascultăm un podcast pe Youtube
Podcast sau Vodcast?
Era cazul să încep ediția din această săptămână cu cele mai fresh informații din industria creativă cu studiul „Podcast în România”, care a stârnit rumoare în bula noastră de comunicatori, jurnaliști și creatori de conținut. Așadar, am aflat că 3,2 milioane de români au auzit de cuvântul „podcast”, dar se pare că nu-i poate da totuși o definiție exactă, pentru că le vizionează pe Youtube (90%). 😲 Autorii studiului notează că noțiunea de podcast e alterată, iar oamenii, de cele mai multe ori confundă niște interviuri video încărcate pe Youtube cu podcasturi. Acum, dacă o emisiune la radio este transmisă pe Youtube mai e o emisiune radio sau un vlog? Oricum, pentru a împăca pe toată lumea, vom denumi acest nou canal – vodcast. Întrebarea mea e dacă se ia cu lămâie sau cu un castravete murat.
Dar să revenim la rezultate, care arată că românii petrec puțin peste 8 ore lunar ascultând un podcast, cam 10 episoade per lună. Majoritatea ascultă acasă (85%), în timp ce gătesc sau fac curățenie (52%). Printre aplicațiile destinate conținutului audio cel mai frecvent sunt utilizate Spotify (31,4%), Google Podcasts (28%) și alte platforme audio dedicate (20%). Oamenii ascultă podcasturi în primul rând pentru divertisment și ca să se informeze. După ele vin dorința de dezvoltare personală și profesională sau sfaturile practice. Vă las să descoperiți opiniile argumentate ale altor persoane privind prima ediție PodFest România și rezultatele studiului, pentru a vă face o idee informată despre acest subiect. Și chiar dacă nu se află în topul notorietății, vă recomand pentru acest weekend câteva podcasturi adevărate de la noi, fără video, pe care chiar le ascult gătind – Pe Bune și MindArchitect.
Show-ul din interior
Tot la PodFest România s-a discutat despre susținerea companiilor a podcasturilor. Dacă încă nu vedeți o oportunitate în acest canal, vă puteți gândi să dezvoltați unul intern, pentru angajați. Mai ales că are și câteva avantaje: include o diversitate de metode de învățare, creează percepția unei organizații moderne, implică angajații și-I face mai deschiși să facă schimb de experiență.
Impactul COVID asupra marketingului
Specialiștii în marketing spun că sunt îngrijorați în această perioadă de tăierile de buget pentru campaniile de marketing (42%). Aproape jumătate (47%) spun că și-au schimbat modul de abordare a conținutului, punând accent pe emoții și umanitate. În același timp, conținutul focusat pe produs a avut cea mai mare scădere în strategiile de comunicare (19%). S-au modificat și tipul de tactici sau canale folosite pentru a comunica anumite campanii – au crescut webinarele și video-urile online și, bineînțeles, au scăzut evenimentele offline și campaniile pe TV. În același timp, tot mai multe analize estimează o scădere a pieței de publicitate la nivel global cu 9.9%, până la finalul lui 2020. Scăderea va fi mai accentuată în vestul Europei și mai puțin pronunțată în SUA ( -7.5%) și China (-2.8%), cele mai mari două piețe de publicitate, care însumează peste 50% din piața globală. România va evolua similar cu media globală, cu o scădere estimată de 9.8% până la finalul anului. În același timp, este pentru prima dată când investiția media din mediul online o depășește pe cea din mediile offline/tradiționale, la nivel global, ajungând la 53% în total, față de 47% în 2019.
Primii la stat pe Facebook
Un infografic publicat de Eurostat arată gradul de utilizare a rețelelor sociale, cum sunt Facebook sau Instagram, în Uniunea Europeană. Românii s-au situat peste media UE în privința ratei de participare la social media. 60% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani foloseau rețelele sociale în anul 2019, peste media UE, de 54%. România este la egalitate cu Portugalia.
Obosiți de online
Se pare totuși că am ajuns la sfârșitul internetului sau cel puțin resimțim utilizarea în exces a mediului online din ultimile luni. 7 din 10 români din mediul urban declară că vor o pauză de la mediul online și vor o conexiune directă, nemijlocită de tehnologie, cu alte persoane. Mai mult, 56% declară că doresc să se relaxeze într-o altă manieră decât în fața device-urilor, 34% simt că sunt distrași de mediul online, iar 31% au experimentat anumite efecte negative ale desfășurării activitații preponderent online (cum ar fi, de exemplu, tulburări de vedere, dureri de spate). Da, a trebuit și eu să-mi schimb ochelarii după această perioadă intense de stat cu ochii în calculator. Wellbeing-ul digital devine tot mai firesc în această perioadă. Potrivit unui studiu Google, 1 din 4 persoane și-a schimbat modul prin care utilizează tehnologia. Majoritatea și-au șters unele aplicații de pe telefon, și-au schimbat notificările pentru unele aplicații sau au început să reducă din timpul petrecut pe device-uri. 4 din 5 persoane care au făcut anumiți pași pentru a-și îmbunătăți relația cu viața digitală au observat un impact pozitiv și asupra stării lor generale.
Cu un share, toți suntem datori
O analiză a 5000 de bucăți de conținut a descoperit că subiectele de actualitate și despre evenimentele curente au mai multe șanse să fie distribuite pe social media decât conținutul „evergreen”, care nu are o dată de expirare și e mereu actual. În plus, articolele și video-urile „how to” sunt cel mai share-uit tip de conținut, în general. Conținutul despre sport, relații, fitness și sănătate este cel mai des distribuit pe rețele.
Ce ne dorim de la artă?
Am tot glumit în starea de urgență despre cum așteptăm să se deschidă muzeele. În starea de alertă, am și uitat de ele, chiar dacă distribuiam și dădeam like-uri la expozițiile virtuale ale muzeelor lumii. Potrivit unui sondaj care a chestionat peste 124.000 de persoane, ne dorim ca arta să ne „distreze”. În izolare, 50% au declarat că au consumat o formă de artă online. Sursa de conținut a venit însă, în mare parte, de la un artist (38%) decât de la o instituție culturală. În același timp, doar 9% au declarat că abia așteaptă să meargă la un muzeu după ce restricțiile se vor relaxa. Voi când ați fost ultima dată la un muzeu?
Internet cenzurat la Hong Kong
A trecut abia o săptămână de când China a adoptat o lege controversată privind securitatea națională, care îi conferă puteri noi considerabile asupra Hong Kong-ului, iar internetul s-a schimbat în mod dramatic pentru oamenii din orașul semi-autonom. Oamenii au început de acum câteva săptămâni să-și șteargă istoricul de pe internet, așteptându-se la ce e mai rău odată cu această lege. Potrivit noilor prevederi, poliția din Hong Kong poate cenzura conținutul de pe internet și să urmărească cetățenii online. Acum pot face percheziții fără vreun mandat, să forțeze platformele web să șteargă sau să blocheze anumite postări, să supravegheze persoane suspecte fără o decizie a curții. Companiile străine pot opera în oraș doar dacă se supun noilor reguli. Facebook, Twitter, Google, Microsoft, Zoom și WhatsApp au anunțat că nu se vor conforma ordienlor guvernelor de a le oferi date, TikTok a zis că se va retrage complet din regiune. Pe de altă parte, în SUA se pare că se pregătește blocarea TikTok. Potrivit Departamentului Securității Naționale din SUA, aplicația ar fi utilizată de guvernul de la Beijing drept un instrument de supraveghere și propagandă. Bine, acum nu se știe exact dacă Casa Albă chiar poate bloca o rețea de socializare.
Reutilizarea conținutului
Dacă majoritatea platformelor de social media au lansat noi moduri prin care să creăm conținut, TikTok a promovat reutilizarea conținutului deja existent. Popularitatea platformei se bazează pe modul în care utilizatorii mixează clipurile video și audio în conținut nou. Pe aceeași cale vrea să meargă și platforma Koji, care-și propune să democratizeze interactivitatea utilizatorilor cu dezvoltatorii independenți. Practic, un dezvoltator poate încărca un vizual, iar utilizatorii platformei să-i schimbe fundalul, personajele sau muzica. În fapt, o personalizare a meme-urilor.
Influenceri afectați de boicot
Instagram și influenceri sunt practic sinonime în aceste zile. În 2019, 89% dintre marketeri spuneau că Instagram este un canal important în strategia lor de influencer marketing. Acum, din cauza boicotului la nivel global a companiilor față de Facebook, unii influenceri de pe Instagram simt efectele, adică scăderea numărului de campanii. Oricum, se pare că pandemia și evenimentele din ultima perioadă i-a determinat pe influencerii din SUA să-și formeze un consiliu – American Influencer Council, dedicată să susțină creatorii de conținut afectați de recesiune sau boicot, să dezvolte standarde etice pentru activitatea în acest domeniu sau chiar să pledeze pentru profesionalizarea influencerilor.
Mai mult pozitivism pe Instagram
Instagram a lansat posibilitatea de a fixa (to pin) până la 3 mesaje în secțiunea de comentarii a postărilor. Platforma încearcă astfel să limiteze hărțuirea și bullying-ul care se întâmplă în comentarii. Practic, cei de la Instagram speră că dacă oamenii vor vedea că primele 3 comentarii la o postare sunt pozitive, restul le vor urma exemplu.
Importanța emoțiilor
Prin anii 1970, Nestle și-a dorit să intre cu cafeaua sa pe piața din Japonia. Doar că vânzările erau foarte mici, în ciuda promovării intense. În acest punct, au angajat un psihanalist, care să analizeze personalitatea consumatorului. După multe focus-grup-uri și discuții, psihanalistul și-a dat seama că japonezii nu au nicio memorie asociată cu cafeaua, deoarece marea majoritate bea ceai. Nestle a decis să vândă în Japonia bomboane cu gust de cafea, pentru a le crea de mici memorii despre și cu gust de cafea. De la copii au gustat și părinții din bomboane. Peste ani, Nestle și-a relansat cafeaua pe piața japoneză, iar astăzi, după câteva decenii, compania vinde 500 mln de tone de cafea în fiecare an pe aceeași piață. Practic, pentru a avea vânzări, e nevoie pentru început să creăm o legătură emoțională cu consumatorul.
Smile like an emoji
Se spune că o poză face cât o mie de cuvinte. În campaniile de marketing au fost folosite diverse vizualuri pentru a comunica tipurile de emoții potrivite unui anumit produs sau serviciu. Astăzi, putem transmite același nivel de emoție prin câteva click-uri pe tastatură. E vorba de emoji. 😊 Cu siguranță ați observant deja că tot mai multe branduri de pe social media folosesc emoji atunci când postează un mesaj. Potrivit unui studiu, utilizarea unui emoji într-o postare de pe Facebook crește rata de distribuire a mesajului cu 33%, iar interacțiunile cu 57%. 😝
Google explică cum funcționează YouTube
Google a creat un nou site, numit How YouTube Works, care oferă o analiză profundă a tot ce înseamnă platforma de streaming video. De exemplu, puteți afla că sistemul de ranking a căutărilor trebuie să sorteze prin 500 de ore de conținut încărcat în fiecare minut pentru a oferi cele mai relevante rezultate pentru o căutare. Iar selecția de propuneri o face ținând cont de trei elemente: relevanță, interacțiune și calitate.
Antrenament personalizat
Spotify a lansat pentru abonații Premium posibilitatea să-și creeze un playlist personalizat pentru orele sau minutele de antrenament. Playlistul poate dura chiar și două ore și poate include muzică, dar și podcasturi. Utilizatorii au opțiunea să blocheze un anumit tip de conținut. Pentru început, abonații selectează tipul de antrenament pe care vrea să-l facă (de la yoga, cardio, până la o simplă plimbare) și să-i spună lui Spotify cu cine se va antrena – singur sau cu un prieten prin video call. Ulterior, selectează vibe-ul de antrenament, adică dacă au nevoie să fie motivați, dacă vor să danseze sau să fie zen. În ultimă fază, vor selecta tipul de muzică și podcasturi pe care vrea să le asculte. Spor la sport!
Oops, eroare distopică
Pentru această lună, Vogue Portugalia a decis să discute despre sănătatea mintală. Și a făcut patru coperți diferite. Una dintre ele a provocat scandal, deoarece reprezenta o imagine distopică, cu o pacientă dintr-un azil psihiatric, într-o cadă, în timp ce este spălată de infirmiere. E de precizat că modelul din imagine s-a pozat alături de mama și bunica ei. Dar e și de precizat că oamenii au criticat modul în care revista a încercat să „pună în lumină” sănătatea mintală, făcând aluzie la tratamente învechite. Revista și-a cerut scuze și a retras coperta din vânzare.
Social Limes
* Următorii ani. Diverse persoane din mediile academic, business, HoReCa, știință, media sau tech își spun opinia despre cum covid-19 va schimba următorii 5 ani.
* Oboseala Zoom. Microsoft Teams a lansat câteva brackgrounds denumite Together mode, în cazul în care v-ați plictisit de căsuțele video de pe Zoom.
* The Anxious Achiever e un podcast al celor de la Harvard Business Review și abordează diverse subiecte anxioase, de la sănătatea mentală la locul de muncă, părțile bune ale anxietății sau tranzițiile în carieră.
Îți mulțumesc că ai citit (sau ai ascultat) până aici.
Dacă ți-a plăcut ediția din această săptămână și vrei să-mi spui asta, îmi poți scrie pe sociallemons.ro@gmail.com sau poți trimite orice alte recomandări ai.
Și nu uita că sharing is caring. Invită-ți prietenii sau colegii să se aboneze la Social Lemons.
