Când viața ne dă lămâi, facem limonadă și o ascultăm pe Laura… sau citim mai jos.
Another week, another TikTok
Trebuie să recunosc, abia mi-am descărcat și eu TikTok săptămâna trecută, chiar dacă scriu/citesc despre aplicație de ceva timp. Am rezistat toată această perioadă din motive de securitate. Dar, cum zice un bun amic – „Oricum, datele noastre sunt stocate deja în Europa, SUA, ce rău ar putea face China?” 😊 Într-adevăr, după cum arată și analizele specialiștilor, TikTok deține la fel de multă informație despre noi precum Facebook. Aplicația începe să colecteze informația despre noi din minutul în care am descărcat-o. Urmărește website-urile pe care intri și chiar modul în care tastezi, de la ritm până la modul de tastare, potrivit politicilor de confidențialitate și termenii de utilizare ale companiei. Aplicația te anunță că are acces la fotografiile, videourile și datele de contact ale prietenilor tăi, stocate pe telefon. Poți să revoci aceste permisiuni. Chiar dacă nu răspunzi provocărilor Tiktok de a dansa pe ultimele hit-uri, aplicația te urmărește oriunde mergi folosindu-ți adresa de IP și coordonatele de GPS. Practic, ca orice altă aplicație de social media știe unde și când muncești, când votezi sau participi la proteste, când călătorești sau cumperi lapte de migdale de la supermarket. Poți dezactiva colectarea coordonatelor de GPS, dar asta îți va restricționa accesul la Google maps și nu mai știi peste câte minute ajunge autobusul în stație, de exemplu. După ce folosești TikTok câteva zile, aplicația cam știe deja cum arăți, cum îți ții telefonul, cine-ți sunt prietenii, cât talent ai la dans, la ce video-uri îți place să te uiți, ce subiecte te interesează sau pe ce site-uri intri. Încă nu m-am apucat să mă filmez prin casă pe „Savage”, deocamdată sunt un voyeur, care-și curatoriază atent conturile pe care le urmărește, cum ar fi WorldEconomicForum sau Galeria Uffizi.
Cu toate aceste probleme de securitate, rămase fără vreun răspuns oficial de la TikTok, aplicația „îmbătrânește”. Dacă anul trecut, era aplicația preferată de Gen Z, în ultima perioadă a crescut numărul utilizatorilor cu vârsta între 25-34 de ani. În același timp, TikTok este tot mai atent la conținutul de pe platformă. În a doua jumătate a anului 2019, a șters aproape 50 mln de videouri neconforme regulilor de utilizare. Majoritatea conțineau nuditate și activitate sexuală. În comparație, Youtube a șters de trei ori mai puține video-uri de pe platforma sa.
* Profitând de situația în care se află TikTok, care riscă să fie interzis pe mai multe piețe, Facebook a anunțat că lansează Reels (o platformă similară cu TikTok) în 50 de țări.
You’ve been hacked
Twitter a trecut zilele trecute printr-un atac fără precedent. Mai multe conturi ale unor personalități, printre care Joe Biden, Barack Obama, Elon Musk și Bill Gates au fost compromise într-un atac ce părea a fi o schemă elaborată de promovare a unei înșelătorii profitabile cu criptomonede. Se pare că atacul a fost făcut de un angajat de la Twitter, care avea acces la un instrument intern de gestionare a conturilor. În rezultat, acțiunile Twitter au scăzut cu 3%. Și când te gândești că Mercur abia a ieșit din mersul retrograd.
De ce ne uităm la video-uri?
Se pare că ne relaxează, potrivit unui studiu Google. 70% dintre respondenți spun că aleg conținutul la care să se uite în funcție de starea în care sunt. 1 din 2 Gen Z spune că nu știe cum ar fi viața lui fără video-uri. Majoritatea nu vor doar divertisment, ci și să învețe noi competențe sau să afle lucruri noi despre domeniile de interes. Și nu contează pentru ei calitatea video-ului, ci ca informația să răspundă nevoilor lor. Cum era de așteptat, generațiile tinere preferă conținutul mai scurt. Majoritatea spune că intră pe Youtube pentru a vedea un conținut video. Doar 40% caută un video de interes pe Facebook și 33% - pe Instagram.
TheirTube
În spatele oricărei platforme de social media, stă un AI care monitorizează preferințele pe care le avem – conținutul pe care să-l citim sau video-urile de pe Youtube la care ajungem să ne uităm. Astfel, videoclipurile recomandate nouă sunt complet diferite de cele ale partenerului nostru. De aceea, uneori, după vreo oră de ascultat piese recomandate de Youtube, inevitabil ne intră și o manea sau un videoclip cu un câine care linge un pepene. Mozilla a descoperit că algoritmul Youtube ne bagă în niște bule de informații, din care e greu să ieșim. Prin urmare, a construit 6 „bubble personas” și ne invită să descoperim la ce se uită o persoană care crede în teoriile conspiraționiste, o personă conservatoare sau una care nu crede în schimbările climaterice.
Made in Ro și online
O noua analiză estimează că valoarea pieței de publicitate online din România a depășit 80 de mln de euro. Ca rată de creștere, piața românească de digital s-a plasat printre primele zece țări europene, potrivit unui studiu al IAB România și PwC. Asta în condițiile în care piațele din Vest au depășit demult valori de miliarde de euro și sunt deja stabile. Studiul mai notează că industria Telecom nu mai e liderul investițiilor în digital, așa cum a fost în ultimii zece ani. Industriile cu cele mai mari investiții în publicitatea online sunt Cosmetics & toiletries (categorie de produse care a urcat pe primul loc după ce în ultimii trei ani a fost pe poziția trei), Retail și Motor, urmate de Telecomși Băuturi. Aceste 5 industrii reprezintă 39% din valoarea totală a pieței de publicitate online. Mobile atrage cea mai mare parte a veniturilor din publicitatea online (60%), în timp ce Programaticul își alocă 18% din veniturile totale.
Mai multe share-uri, mai puține competențe digitale
Chiar dacă avem o densitate de specialiști IT în România și ne place să stăm și să comentăm pe Facebook, datele Eurostat arată că avem cam puține competențe digitale. Doar 56% dintre tinerii români de 16-24 de ani au competențe digitale de bază sau mai înalte, conform datelor pe anul 2019. În anul 2017, procentul era și mai mic: 53%. Competențele digitale se referă la anumite activități ale persoanelor în domenii specifice: informație, comunicare, rezolvarea problemelor, software. În context, Eurostat se întreabă câți dintre tineri au putut urma cursurile online pe perioada închiderii școlilor, ca urmare a măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.
Media pitching done right
Consumatorii par să răspundă eforturilor de a publica comunicate sau articole despre companii în presă. Un sondaj din SUA arată că 1 din 5 respondenți au nevoie să citească/să vadă o știre despre o companie doar o dată înainte să-i facă o vizită. Un sfert au spus că au nevoie să vadă cel puțin două știri despre o afacere înainte de a-i căuta produsele. După 10 apariții în presă, 85% dintre respondenții sondajului au spus că ar intra pe site-ul companiei. Majoritatea (92%) declară că ar cumpăra un produs în urma unui articol sau reportaj.
Capacitatea de a dura
Un sondaj făcut printre liderii companiilor de produse sau retail arată că 77% dintre aceștia susțin că inițiativele de sustenabilitate au crescut loialitatea consumatorului. Mai mult, 69% spun că ceste programe au crescut valoarea brandului, iar 63% au menționat că au sporit și profiturile. Tot cu gândul la sustenabilitate, de anul viitor, se pare că vom bea whiskey din carton. De fapt, compania care deține brandul Johnnie Walker a anunțat că testează sticle de hârtie pentru îmbutelierea licorii. Se pare că pași similari face PepsiCo și Unilever, care pregătesc să-și lanseze propriile produse în recipiente nepoluante.
Cum pot folosi brandurile știința comportamentală
În acest an, festivalul de știință comportamentală și creativitate, Nudgestock, a fost pentru prima dată organizat online. Au fost peste 15 ore de informații și idei și analize. Uite și 7 concluzii după festival: brandurile ar trebui să reducă din efortul consumatorilor și să sporească recompensa; să gândească precum comedianții; să fie atente la obstacolele din calea utilizatorului; să faciliteze adoptarea de către consumatori a noilor comportamente; să valideze credințele oamenilor; să construiască căi spre fericire; să facă mai mult decât „să rezoneze”.
Mind Hacking
Adaptarea, reziliența și recalificarea par să fie cele mai importante competențe ale acestui secol. E un trio de abilități care lasă puțin spațiu perfecționismului. Sunt abilități care ne provoacă să învățăm și să re-învățăm. Orice lucru din viața noastră e practică, iar cu această abordare nu ne va mai fi frică de eșec, deoarece orice experiență va fi un mod prin care să înțelegem ce nu merge. Și, fiind și noi, în esență un cod (mai complicat decât 10101), ne putem reprograma oricând pentru a evolua. Spre deosebire de o linie de cod, trebuie să și vrem.
Social Limes
* Cărți de la TED. Speakerii de la TED au făcut o listă cu 20 de cărți recomandate pentru această vară.
* Diplomă de Facebook. Platforma a lansat noi cursuri gratuite pentru management-ul comunităților.
* Traducător de hieroglife. Google a lansat un instrument prin care poți descifra anticele hieroglife, cu ajutorul inteligenței artificiale. Asta dacă te interesează să înțelegi ce au scris vechii egipteni pe Piramide.
Îți mulțumesc că ai citit până aici. Îmi poți scrie despre cum ți s-a părut ediția de azi pe mailul de mai jos.
Dacă citești pentru prima dată Social Lemons, nu ezita să te abonezi la newsletter. Vine în inboxul tău în fiecare vineri (uneori și joi).
Dacă citești de ceva timp „limonada socială”, se spune că un share și o recomandare unui prieten sau coleg de muncă ajută un înger să-și primească aripile.
