Listen

Description

Când viața îți dă lămâi, afli că vine și criza de cafea.

Ce face o poveste să fie bună?

Storytelling-ul s-a schimbat în ultimii ani. A devenit inclusiv, mai nuanțat, mai personalizat. Toată lumea – de la canalele de știri, persoane din industria de entertainment, branduri, politicieni – se bate pe cele câteva secunde din atenția audienței. Nu ne rămâne decât să fim tot mai creativi în modul în care spunem poveștile, dar și când invităm oamenii să le experimenteze. Vă recomand o analiză a storytelling-ului făcută de creativi pentru Cannes Lions.

37 de povești posibile

Lev Tolstoi spunea că literatura este creată în baza a două fire narative - un om pleacă într-o călătorie și un străin vine într-un oraș/comunitate. În 1919, un scenarist a determinat că sunt posibile 37 de povești care pot fi dezvoltate ulterior într-un film, în funcție de situațiile în care se află personajele - fericite, patetice, inspiraționale sau dezastruoase.

Povești la feminin

Baileys (da, lichiorul ăla cremos) și Premiul Literar pentru Ficțiune Feminină au făcut un parteneriat pentru a lansa o colecție de 25 de romane publicate inițial de femei sub un pseudonim masculin. „Reclaim Her Name” pune pe rafturile din biblioteci aceleași cărți, dar semnate cu numele real al autoarelor. Colecția include lucrările semnate de Amandine Aurore Dupin (aka George Sand), Violet Paget (aka Vernon Lee) sau Mary Ann Evan (aka George Eliot). Ce legătură ar avea un brand de alcool cu literatura creată de femei? Se pare că în momentul lansării lichiorului Baileys, în anii 1970, creatorii etichetau băutura drept una pentru femei - „a girly drink”.

Femei icons

Nu vorbim aici de legende sau dive, ci de acele „iconițe” pe care le folosim în prezentări. Practic, The Noun Project și-a dat seama că atunci când utilizatorii caută cuvinte precum „antreprenor”, „lider” sau „boss”, majoritatea rezultatelor sunt imagini cu bărbați. Femeile apar dacă scrii „asistentă medicală” sau „profesor”. Așadar, platforma a decis să schimbe acest lucru, a adunat mințile ilustratoare și a creat o colecție de 60 de icons, care Redefinește Femeia și o prezintă în funcții de președinte, astronaut, graphic designer sau antreprenor.

Imaginația, ca resursă

Într-o lume în care se deschid la fel de multe drumuri precum cele care se închid, imaginația, scrie HBR, e o resursă esențială. Între adaptare la o stare de fapt (prima fază) și crearea unei noi realități (strategia celor care se desprind de pluton) e nevoie de imaginație. O resursă care e sufocată în situații de panică și presiune. De unde vine capacitatea de a ne imagina lucruri? Din spațiu de reflecție, joacă, întrebări noi și alte patru elemente.

Cum își folosesc ideile oamenii creativi?

* 72% dintre creativi folosesc doar jumătate dintre ideile pe care le au sau chiar mai puține

* 78% spun că ei singuri decid dacă o idee e bună sau proastă (47% fac puțină cercetare, iar 31% au încredere în instinct)

* Jobul, grija față de bani și social media ne distrag atenția de la ideile creative 

Life Needs Truth

Cei de la Droga5 și-au folosit creativitatea pentru a face un nou spot pentru The New York Times. Echipa de creație a creat un poem jurnalistic, folosindu-se de titlurile recente apărute în publicație. Au mai adăugat un pic de jazz, vizualuri care transmit mai mult decât 1000 de cuvinte și au lansat un argument emoționant pentru o viață trăită în adevăr, unde contează să ai mai mult de 3 surse atunci când vrei să transmiți o informație. 

Oamenii creativi văd lumea altfel

Psihologii măsoară creativitatea analizând/observând gândirea divergentă a subiecților. Aceasta presupune generarea a cât mai multor utilizări pentru un obiect banal, cum ar fi o cărămidă sau un polonic. Aspectul personalității noastre care ne provoacă creativitatea se numește deschidere către experiențe. Practic, suntem creativi atunci când suntem curioși și deschiși să descoperim mai multe perspective ale unui subiect sau utilizări pentru o farfurie. Un studiu a constatat că persoanele creative nu doar aduc noi perspective, dar și văd lucrurile altfel decât ceilalți sau chiar observă anumite detalii.

Ascultă ca un psihoterapeut

În industria noastră, primim foarte multe sfaturi despre cum să scriem sau să transmitem mai bine o idee, dar foarte puțin despre cum să ascultăm mai bine. Vă recomand un articol care analizează psihologia din spatele ascultării și care oferă tehnici folosite de profesioniști din domenii unde ascultarea face diferența.

Publicitatea în spațiile urbane

În orașele din întreaga lume, publicitatea e peste tot. Putem încerca să o scoatem de pe clădiri și billboard-uri, dar reflectă cine suntem, ce ne dorim să fim și ne conectează la trecutul urban.

Rețeta publicității pe Facebook

”Media expunerii la reclame este de 6,9 secunde pe TV, 2,2 secunde în presă și 1,7 secunde în cazul panourilor publicitare, revistelor și social media. Nu sunt durate lungi și de aceea trebuie explicat de ce sunt de ajuns”, explică Adam Nowakowski (Creative Agency Partner CEE la Facebook). Totuși, publicitatea nu s-a bucurat niciodată de atâta atenție ca în ultima perioadă, datorită utilizării tot mai intense a platformelor mobile. Nowakowski crede că există un număr de factori care conduc performanța reclamelor optimizate de pe platformele mobile: „În primul rând, utilizatorii acestor platforme sunt acolo pentru a explora. Nu caută nimic specific, dar sunt deschiși către o gamă largă de subiecte și experiențe. În al doilea rând, reclamele nu sunt invazive, nu interferează cu consumul altui conținut, ci sunt pur și simplu o altă piesă de conținut”.

* Cât de scurt poate fi un ad? Ce ziceți de 2 secunde

COVID-19 accelerează publicitatea digitală

Amploarea crizei Coronavirus a determinat reducerea semnificativă a investițiilor media. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în perioada martie - mai. Se așteaptă o moderare treptată a acestora pe parcursul anului în curs. Zenith previzionează o revenire cu 5,8% a investițiilor în publicitate în 2021, stimulată de reprogramarea Jocurilor Olimpice și a Campionatului de Fotbal UEFA Euro 2020. Ultimele estimări ale Zenith România mai arată că piața de publicitate de la noi se va redresa ușor în ultimul trimestru al anului 2020, iar veniturile din publicitate la nivelul întregului an vor scădea cu 6.2%, cumulând 462 de milioane de euro. Creșterea consumului de digital media și a achizițiilor online a determinat transferul rapid al bugetelor de la media tradițională la cea digitală, accelerând tendința de creștere a digitalului, deja remarcată. Astfel, se estimează o creștere a investițiilor în digital, care va ajunge la o cotă de piață de 51% în 2021 și 55% în 2022.

Campanii de social media accesibile tuturor

În timp ce unii reprezentanți ai autorităților sau partide se bat în challenge-uri de pe TikTok, Serviciul de Comunicare al Guvernului din Marea Britanie a publicat un ghid pentru crearea campaniilor de social media, chiar foarte bun. Printre sfaturi: nu scrie postări lungi; limitează-te la 25 de cuvinte per frază; scrie lucruri simple, pe înțelesul unui elev de 9 ani, dar nu exagera cu emojis - 2-3 per postare sunt suficiente.

Avem o responsabilitate morală

față de selfie-uri

Oamenilor le place să se uite la fețele altora. Chiar și bebelușii o demonstrează, când întorc capul către fețe, la câteva minute după ce se nasc. Un studiu recent a observat că bătăile inimii participanților s-au întețit când aceștia se uitau la poze cu chipurile oamenilor – mai mult în cazul oamenilor dragi decât în cazul necunoscuților. Pe Instagram, pozele cu fețe iau mult mai multe „inimi” decât celelalte tipuri de imagini. Chiar și înainte de distanțarea fizică, scrollam pe social media pentru a ne satisface această dorință. Așadar, să ne facem fiecare câte un selfie, să-l postăm, pentru ca oamenii de pe Instagram sau Facebook să se simtă mai puțin singuri.

* Pentru un boost de încredere pentru propriile selfie-uri, vă puteți face cont pe Botnet app, unde mii de boți vă complimentează în fiecare zi.

Acasă suntem cei mai fericiți

Happiness Research Institute a dezvoltat un studiu amplu privind ce înseamnă acasă pentru oameni. Au întrebat peste 13,400 de persoane și au avut aproape 80 de interviuri aprofundate cu persoane din 10 țări din Europa, inclusiv România. O concluzie cheie a raportului GoodHome - casa este un lucru mai important pentru fericirea noastră decât venitul sau jobul pe care le avem. Mărimea, locația sau tipul de proprietate au un impact mai mic pentru fericirea noastră. Pentru că acasă suntem autentici. Totuși, studiul arată că devenim mai fericiți și mândri de casa noastră după 50 de ani. Pe unii însă, pare că pandemia i-a făcut să se plictisească mai repede de propria casă.

Unicornii (nu) există… 

dar sunt cam peste tot. În legendele vechi, caii cu un corn sunt animale fioroase, regale, cu puteri magice. În Arta medievală simbolizau puritatea. Astăzi însă au devenit niște ființe super drăguțe, în culori de curcubeu, simbolizând și valoarea unui start-up de 1 mlrd de dolari. De ce aceste creaturi mitice își trăiesc din nou cele 15 minute de celebritate?

#ForTheVisualLovers

* Cum își fac cei de la The Economist designul graficelor pentru Instagram

* Pentru cei cu OCD, recomand un cont de Instagram cu lucruri organizate cu acuratețe

* Viața este roz/Roz e lumea toată - teoria și psihologia culorilor explicate în limbaj de marketing.

Îți mulțumesc că ai citit până aici!

Dacă și ție îți plac poveștile bine spuse, recomandă unui prieten acest newsletter. În fiecare săptămână, vineri (uneori joi), nu vor primi în inbox povești, ci informații și resurse din industria creativității, fie că e vorba de advertising, PR, social media, tehnologie sau modă. Butonul de înscriere e mai jos.

Iar dacă vrei să-mi scrii, folosește adresa de email de mai jos.



This is a public episode. If you would like to discuss this with other subscribers or get access to bonus episodes, visit lemons.substack.com