Adevărata natură a lui Dumnezeu
Astăzi doresc să aduc un mesaj de viață, speranță și bucurie din Cuvântul lui Dumnezeu și in mod specific aș dori să vorbesc despre adevărata natură a lui Dumnezeu, pentru că majoritatea oamenilor au o imagine denaturată a lui Dumnezeu. Diavolul și religia în general au reușit atât de bine să proiecteze această imagine eronată despre Dumnezeu în inimile oamenilor încât acesta este unul din marile motive pentru care oamenii stau departe de Dumnezeu sau fug de El cu totul. Și aș vrea să încep prin a citi un verset din Faptele Apostolilor 10:38, unde spune așa:
Faptele Apostolilor 10:38 (NTR)
38 cum Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, Care mergea pretutindeni, făcând bine şi vindecându-i pe toţi cei ce erau asupriţi de diavolul, căci Dumnezeu era cu El.
Haideți să observăm în acest verset ce anume făcea Isus susținut și sprijinit de Dumnezeu și ce făcea diavolul. Isus făcea bine și acest bine consta în ce anume? În vindecare de boli. Și Dumnezeu era cu El și de partea Lui. Ce făcea diavolul în schimb? Îi asuprea pe oameni și le făcea rău. Cum? Prin boli. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că lucrurile de care sufereau oamenii, adică bolile, erau lucruri rele și nu veneau în nici un caz de la Dumnezeu, ci de la diavol. Ba mai mult, versetul spune ca diavolul îi asuprea pe oameni prin boală.
Imaginea pe care majoritatea oamenilor o au despre Dumnezeu este aceea a unui Dumnezeu ranchiunos, răzbunător, neînțelegător, un Dumnezeu al ascetismului și al suferinței, un Dumnezeu care preferă sărăcia în loc de bunăstare și boala în loc de sănătate și un Dumnezeu care mereu pune în calea oamenilor tot felul de nenorociri și necazuri pentru a-i face mai buni sau pentru a-i învăța ceva. Cu alte cuvinte, oamenii Îl văd pe Dumnezeu ca fiind adeptul teoriei ”scopul scuză mijloacele”, adică scopul Său de a ne învăța tot felul de lucruri misterioase și de a ne face mai buni morali, scuză mijloacele prin care El realizează acest lucru: asupririle diavolului (boală, sărăcie, și necazuri de tot felul). Am ajuns să numim maturi spirituali pe acei oameni care au fost capabili să îndure cele mai multe suferințe și necazuri. Însă acești oameni sunt foarte predispuși la neprihănire de sine și la a ajunge să nu aibă nici o răsplată în cer. Această imagine deformată a lui Dumnezeu din mintea oamenilor este o mare cauză pentru care oamenii fug de Dumnezeu și aleargă după bani, plăceri și multe alte lucruri. Ei nu știu, nu li s-a spus și nu au realizat cât de bun este Dumnezeu și că Dumnezeu deja le-a dat gratuit pe acest pământ tot ceea ce ei caută, ba chiar mult mai mult. Matei 6:33 spune așa:
Matei 6:33 (NTR)
33 Căutaţi mai întâi Împărăţia (lui Dumnezeu)[a] şi dreptatea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
Dumnezeu nu spune aici într-un mod egoist: ”Căutați-mă întâi pe Mine și dați-mi Mie mai întâi ce vreau, puneți-mă pe Mine pe primul loc și apoi o să vă dau și Eu ceea ce voi vreți.” Nu, nu, ci El ne îndeamnă să căutăm Împărătia pentru că în ea sunt incluse toate celelalte lucruri pe care le căutăm; ele vin la pachet cu Împărăția aici pe pământ. Și Împărăția deja a venit pe pământ o dată cu moartea și învierea lui Isus Cristos, doar că e invizibilă încă, dar ea funcționează și e aici acum pe pământ la îndemâna noastră. Aleluia!
Ne ferim atâta să vorbim de bani și de prosperitate ca de ciumă, ca nu cumva să ni se lipească inima de ei. Însă scăpăm din vedere faptul că lucrăm cel puțin opt ore în fiecare zi din săptămână pentru bani și că mereu ne dorim un servici mai bun, o afacere mai prosperă, o casă mai bună și mai mare sau o mașină mai bună. Ne place când avem destule finanțe și ne putem permite mai multe lucruri și aceasta nu e ceva rău. Nu înseamnă că de acuma suntem iubitori de bani. Să nu confundăm sentimentul normal de bucurie când avem de toate cu iubirea anormală și nebiblică de bani care Îl inlocuiește pe Dumnezeu. Banii nu sunt problema, ci încrederea în ei în locul lui Dumnezeu e problema. Dependența de ei e problema și când ești gata să renunți la orice fel de principii pentru a-i obține. Însă tu poți să ai bani fără ca inima ta să se lipească de ei într-un mod necorespunzător, la fel cum poți să ai relații intime cu soția ta sau cu soțul tău fără să îți fie teamă că ai să te duci cu alte persoane. În același fel, poți să nu ai bani și să fii mereu în lipsă, iar inima ta să fie lipită de bani. A avea sau nu avea bani nu garantează că inima ta nu va iubi banul intr-un mod nebiblic. De fapt, cei săraci au mai mari șanse să iubească banul mai mult decât pe Dumnezeu, pentru că ei nu îi au și visează la ei, pe când cei bogați îi au și au opțiunea să nu-i iubească. Ba chiar cei care au bani ajung mai repede să își dea seama că nu îi satisfac și că sunt total goi fără Dumnezeu și au șanse mai mari să Îl iubească pe Dumnezeu. Și apoi slavă Domnului pentru oamenii bogați și întreprinzători, care construiesc afaceri și industrii, pentru că dacă nu ar fi ei, toți săracii care lucrează la ei și trăiesc pe lângă ei, ar muri de foame pentru că nu ar avea unde să mai lucreze.
Să privim la acest aspect și în felul următor: când Dumnezeu a creat lumea inițial, erau cumva boli și sărăcie și nenorociri în grădina Eden? Nu, pentru că ele nu au fost niciodată în intenția lui Dumnezeu, nu-i așa? Credeți că în cerul lui Dumnezeu este sărăcie, boală și necazuri? Păi dacă acestea ar fi cele mai puternice mijloace de a-Și învăța creaturile Sale lucruri prețioase despre viață și de a le face mai bune, nu ar trebui să aplice aceleași metode atât Lui cât și tuturor creaturilor din cer? Mai mult decât atât, viața viitoare de după moarte pe care o așteptăm cu atâta nerăbdare și la care visăm, nu ar trebui să fie plină de astfel de lucruri și de lacrimi și suferințe? Acolo ritmul de învățare ar trebui să fie și mai alert și la un nivel ridicat, nu-i asa? Însă, noi știm din Biblie că nu este deloc așa. Nu mai zic că din ce văd în Biblie, când Dumnezeu și-a construit al treilea cer și tronul Său, nu s-a sărăcit deloc, ci a folosit într-un mod extravagant și excesiv aur și sute de pietre prețioase de tot felul: diamante, smaralde, perle și așa mai departe. Până și străzile sunt de aur în cer. Dacă ar fi să Îl examinăm pe Dumnezeu după standardele noastre, Dumnezeu ar fi Cel mai iubitor de bani, Cel mai mandru și extravagant dintre noi și în mod sigur nu smerit. Îi este lipita inima lui Dumnezeu de bani, aur și pietre prețioase doar pentru că le are din abundență? Nu, în nici un caz. În același fel, putem fi și noi.
Biblia ne arată că Dumnezeu este un Dumnezeu bogat, plin de bunătate și dragoste, un Dumnezeu care iubește sănătatea, succesul, victoria și bunăstarea și El dă daruri bune și perfecte copiilor Săi. Vedem acest lucru la Iacov 1:17:
Iacov 1:17 (BTF2015)
17 Fiecare dar bun și fiecare dar desăvârșit este de sus, coborând de la Tatăl luminilor, la care nu este schimbare, nici umbră de întoarcere.
Da, Isus a avut de suferit, dar nu de boală, sărăcie și necazuri nefaste, ci El a suferit persecuție din partea oamenilor datorită Cuvântului lui Dumnezeu. Mai mult, suferința Lui de la cruce a fost una necesară pentru ca noi să nu mai suferim. Singura suferință din Biblie aprobată de Isus pentru noi ca fiind nobilă și demnă de îndurat este persecuția pentru Numele lui Isus. Însă ...
