Listen

Description

Send us Fan Mail

peisaj cu sat de munte în răcoarea devenirii

 

 

diminețile se trezesc precum florile

ridicând capetele şi ițindu-se peste umbrele munților

cu larma păsărilor

cu gălăgia curților

cu zgomotul satului care forfoteşte

florile împodobesc ochii dimineților cu miliarde de culori

şi peste toate

autoritar

glasul clopotelor chemând a supunere

vibrează

într-un sens atât de bătrân încât

credința devine o devenire de sine

tivind marginile duminicii cu fervoarea

înțelegerii patriarhale

desculț

prin iarba udă

satul respiră a sine deplin de trăire

şoptindu-şi prea plinul râului

care şoapătă de vale

în curgerea sa

verticală

 

 

 

Andrei Filip

 

Support the show