Zidul despărțitor se numește cartea scrisă fără creion și hârtie, gândită de către Annie Samuelli în anii de detenție politică. 12 din cei 20 cât fusese pedeapsa inițială. Două decenii de muncă silnică pentru crimă de înaltă trădare. Annie și sora ei, Nora, au fost judecate în așa numitul „proces al bibliotecilor americană și engleză” și s-au trezit, dintr-o dată, în lumea din spatele gratiilor despărțitoare. Femei din generații, etnii, clase sociale și credințe diferite au fost supuse, ani în șir, la un regim de exterminare fizică și mentală. Annie Samuelli îmi povestea că, la un moment dat, într-o celulă a penitenciarului de la Mislea s-au trezit laolalta Maria Antonescu, văduva Mareșalului Antonescu, văduva lui Corneliu Zelea Codreanu și cumnata ei, Iridenta Moța, legionare, Eleonora Bunea Wied, verișoară a Regelui Mihai și cele două surori Samuelli, evreice. „Un buchet frumos” a spsu directoarea închisorii. Se miza pe faptul că cele șase se vor sfâșia între ele. Nu s-a întâmplat asta. Aveau toate un interes comun: supraviețuirea.
