Militar de carieră, Mihai Timaru luptase pe Frontul de Est împotriva sovieticilor și fusese decorat de Rege. Comuniștii au știut să-l “răsplătească” imediat cum au preluat puterea: l-au dat afară din armată. Timaru s-a refugiat în munți și s-a implicat, împreună cu Ion Paragină, în organizarea rezistenței armate din Vrancea. Au fost trădați de agenți infiltrați, prinși și condamnați la închisoare pe viață. Au ieșit din temniță în 1964, odată cu eliberarea deținuților politici. Mihai Timaru și-a ținut jurământul făcut în închisoare: a avut puterea să scrie despre ce a pătimit în cei 15 ani de detenție politică și, mai cu seamă, despre ce i-a fost dat să îndure între 1951 și 1953, în timpul Reeducării de la Gherla. Puțini au fost cei care reușit să supraviețuiască Reeducării de la Pitești și Gherla iar numărul celor care au avut puterea să descrie torturile pe care le-au îndurat acolo este și mai mic. Mihai Timaru a fost și supraviețuitor și mărturisitor. Cartea sa, “Amintiri de la Gherla”, se numără printre cele mai zguduitoare mărturii din infernul concentraționar românesc și ar trebui să fie pe lista lecturilor obligatorii ale tinerilor istorici de astăzi.
