Look for any podcast host, guest or anyone
Showing episodes and shows of

Antropedia

Shows

Sfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieBruiajul Credinței - SIMION POP„Credinţa” a avut şi are o greutate mare în dezbaterile şi mobilizările din spaţiul public românesc şi bineînţeles câmpul semantic şi performativ al noţiunii este puternic marcat de prezenţa instituţională a creştinismului, mai ales a celui ortodox. Ca antropolog am fost mereu intrigat de afirmarea, universalistă şi relativistă în acelaşi timp, a categoriei „credinţei” dincolo de conţinuturile ei, seculare sau religioase: fiecare are până la urmă o „credinţă”! Istoria antropologiei sociale şi culturale a fost marcată, însă, de ample dezbateri în jurul categoriei „credinţei” şi legitimităţii aplicării ei universale la societăţi...2023-09-1022 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDezindustrializare prin globalizare: Cazul platformei chimice de la Săvinești - ZOLTÁN MIHÁLYÎn acest text prezint argumentele tezei mele de doctorat despre globalizarea industriei chimice românești. Din demersul empiric a rezultat o descriere etnografică a micro-fundațiilor dezindustrializării locale din Săvinești, județul Neamț. Imaginarul declinului, așa cum apare din relatările foștilor angajați ai întreprinderilor, este atribuit unor factori predominant interni. Decăderea industriei este rezultatul gestionării inadecvate a resurselor industriale din perioada socialistă. Însă, declinul a fost determinat atât de factori interni, cât și externi. Dincolo de variatele ipoteze decliniste, politicile izolaționiste ale Partidului Comunist Român din anii 1980, în tandem cu r...2023-09-1022 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieÎncurcătura ANRP. Ați spus restituire sau capitalizare? - RĂZVAN PAPASIMADe la data înființării sale, în 2005, Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților a devenit un punct de trecere obligatoriu pentru acordarea măsurilor compensatorii persoanelor îndreptățite. Munca birocraților și a evaluatorilor de traducere a actelor probatoare ale proprietății, în case și terenuri, care însă nu mai pot fi retrocedate fizic, se materializează, în final în acțiuni, puncte compensatorii și în bani. Urmărind inscripțiile birocratice, adică ceea ce Bruno Latour numea ”cel mai disprețuit dintre obiectele etnografice” și combinând studiile antropologice care vizează pragmatica cotidiană a birocrației și studiile sociale ale finanțelor, textul descrie modul în...2023-09-1024 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieHacking lingvistic sau utilizarea boxelor inteligente în context românesc - RALUCA CREANGĂÎn acest articol explorez utilizarea boxelor inteligente – cum ar fi Google Home sau Alexa Echo – în context românesc. Folosindu-mă de date etnografice culese pe parcursul a trei ani de interviuri cu utilizatori români de boxe inteligente și de analiză de conținut a postărilor de pe diverse forumuri de tehnologie și magazine online, precum și apelând la studii despre translingvism, practici de hacking, tehnologii computaționale și spațiu domestic, arăt cum utilizatorii români învăță activ să domesticească aceste dispozitive tehnologice care sunt create să opereze în limbi considerate dominante global (în special limba engleză). Boxele inteligente...2023-09-1021 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieBârfa ca fapt social total - MIHAI S. RUSUA-ți bârfi semenii este cât se poate de uman, într-o dublă înțelegere: uman, în sensul de comun, banal, obișnuit tuturor oamenilor, dar și uman, în sensul de diferențiator care particularizează omul de alte forme de viață. Bârfa este, pe de o parte, o constantă antropologică și o universală culturală: cu greu poate fi imaginată o societate-fără-de-bârfire, o comunitate socială din viața căreia bârfa să lipsească cu desăvârșire. Pe de altă parte, bârfa este și unul dintre acele aspecte care ne umanizează: umanitatea noastră ca specie derivă, în bună măsură, din a...2023-09-1018 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieMedicină (ne)ortodoxă pentru ortodocși - MARIA TRIFONPluralismul medical este o prezență latentă în aparență, dar bine ancorată în realitatea cotidiană românească. Asociat de cele mai multe ori în imaginarul colectiv cu leacuri băbești, medicina naturistă sau ezoterismul post-decembrist, acest Celălalt medical transcende această pastișă și se regăsește ca realitate socio-medicală complexă în cotidianul multor indivizi. Încercând să înțeleg unde se intersectează practica medicală cu cea spirituală în peisajul cultural românesc creștin ortodox, am documentat experiențele mai multor persoane care recurg la tratamente medicale integrative. Am analizat aceste practici de consum medical alternativ din perspectiva antropologiei medicale critice, concentrându-mă asu...2023-09-1020 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDespre memorie şi rememorare: aromânii şi cântece lor. Nu în ultimul rând, despre antropologi. - CORINA IOSIFTextul de faţă coreleză două teme: procesul de elaborare a unui subiect de cercetare antropologică şi câteva aspecte ce au caracterizat, imediat după 1990, formarea în antropologie a generaţiei de la începuturile intrării disciplinei în mediile universitare româneşti. Iniţierea, în acea perioadă, a unui studiu a de caz, cel al aromânilor din România, îmi permite astăzi o privire retrospectivă nu doar asupra formării mele în antropologie ci, implicit, asupra felului în care s-a formulat treptat obiectul tezei mele de doctorat: construirea identităţii etnice a aromânilor. Una dintre temele abordate în cercetarea începută acum mai...2023-09-1026 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieMasculinități ale migranților - IONELA VLASEMasculinitatea și feminitatea sunt adesea privite ca un simplu binom la care este redusă identitatea de gen. Deși sunt construite polarizat și sunt asociate cu trăsături fizice, afective și morale net diferite pe care le atribuim bărbaților și femeilor (de exemplu, femeile sunt emoționale/bărbații sunt raționali, femeile sunt blânde și grijulii/bărbații sunt agresivi și competitivi, femeile sunt corecte/bărbații sunt mai ușor de corupt), în fapt acestea nu sunt decât stereotipuri care simplifică exagerat complexitatea identității de gen. Pentru a ilustra diversitatea aceste...2023-07-0917 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieOmul din Natură și Natura din Om. Unde găsim Natura, afară sau înăuntru? Discuții dinspre antropologie și alte discipline - IOANA SAVIN BURSANDiscuțiile despre mediu și despre relația dintre acesta și societatea umană sunt tot mai prezente în spațiul public, în timp ce subiectul dihotomiei om-natură este dezbătut în cadrul unui spectru larg de domenii. Preocuparea pentru interdependența natural/social nu este astăzi doar o preocupare a antropologiei de mediu, a ecologiei sociale, a științelor umaniste de mediu sau a altor științe sociale. Pornind de la transdisciplinaritatea și universalitatea subiectului, articolul de față trece în revistă câteva idei teoretice din sfera antropologică și a geografiei umane. Studiile teoretice sunt fundamentate de argumente din cadrul cercetării mele do...2023-06-0517 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieEu, Wuhan și antropologia – partea a doua - ELENA CHIOREANTextul care urmează este o continuare a poveștii străinei, așa cum mi-a fost dat să trăiesc această experiență în călătoria mea în Wuhan, China. De această dată am descris tipurile de relații sociale al căror subiect am fost în timpul petrecut în Wuhan, încercând să schițez o imagine cât mai fidelă realității întâlnirii dintre mine, o est-europeană, și Celălalt, profund diferit, și totuși la fel ca mine. Limba vorbită, experiențele comune, bagajul cultural diferit, contextul cultural și punctele de întâlnire ale acestora într-un spațiu cultural anume – întrețesute, cre...2023-06-0216 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieParadoxul fuegian, sănătate pentru toți, medici și rasism eșuat: un pic de antropologie istorică - CĂLIN COTOIEpidemiile creează atît similarități și asemănări – sîntem toți egali în fața primejdiei bolii – cît și ierarhizări, excluderi și marginalizări: ne diferențiem cu febrilitate de ceilalți, care sînt o primejdie pentru noi toți datorită aparentei lipse de civilizație, control, igienă și rațiune. În timpul pandemiei recente boala a testat și modificat nu doar biologia ci și felul în care ne imaginăm știința, responsabilitatea și moralitatea. Uneori lucrurile astea pot fi înțelese mai bine printr-un ocol istoric și antropologic. Epidemiile secolului al nouăsprezecelea ne oferă o astfel de ocazie...2023-06-0219 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieOameni și cîini: Cum terapia asistată de animale tratează singurătatea socială în azilele de bătrîni din Scoția - CRISTINA DOUGLASCe rol au animalele de companie în tratarea simptomelor sociale ale unei condiții medicale precum demența? Cum este posibil ca animalele să aibă un potențial terapeutic pentru simptome care țin mai degrabă de condițiile de îngijire decît de boala în sine? Care sînt condițiile culturale, sociale și politice pentru ca aceste animale să fie recunoscute și acceptate ca animale de terapie? Eseul de față vorbește despre rolul pe care animalele de terapie, în special cățeii, îl au în tratarea simptomelor sociale ale demenței de care suferă o parte din bătrînii instituționalizați în...2023-06-0216 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieReflecții despre importanța datelor calitative în cercetarea migrației românilor - ALIN CROITORUArticolul propune o discuție despre tipul de cunoaștere pe care îl oferă datele calitative în cazul migrației românilor. Alături de o perspectivă generală asupra utilității și specificului datelor calitative în cercetarea socială sunt avute în vedere o serie de subiecte de reflecție pornind de la studii în care autorul a fost direct implicat. În acest sens, este acordată atenție autonomiei pe care o presupune desfășurarea unei cercetări calitative și modului în care aceasta interferează cu constrângerile specifice proiectelor internaționale care asumă comparații între cercetări realizate în contexte naționale diferite. Desig...2023-06-0218 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDifuzorul - MAGDALENA CRĂCIUNFicțiunea etnografică este inspirată de experiența de cercetare a antropologului, însă neîngrădită de observații precise, dialoguri purtate și întâmplări concrete. Antropologii ‘colorează în afara liniilor realității’ surprinse prin cercetarea lor (Falcone 2020: 215). Acest tip de scriere a fost apreciat și teoretizat de către unii antropologi de multă vreme. Pentru a da o măsură a longevității acestei prețuiri, amintesc un episod din istoria antropologiei. În 1890, Adolph Bandelier a publicat romanul The Delight Makers, după ani de cercetare etnologică și arheologică a culturii Pueblo din sud-vestul Statelor Unite ale Americii. Alfred Kroeber, unul dintre fondatorii ant...2023-06-0214 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieUnde este știința? – O introducere foarte scurtă în studiile de știință și tehnologie - ÁGOTA ÁBRÁNÎn ultimii doi ani s-a discutat destul de mult informal și formal, pe rețele de socializare, în persoană, la televizor, în ziare, despre oamenii care cred sau nu în Știință, sunt pro- sau anti-Știință. Frica pentru și de trupurile noastre și a celor din jurul nostru a exacerbat această tensiune în jurul Științei. Tu crezi în Știință? Poate nu acesta este întrebarea bună. Cine este cel care crede sau nu în această Știință? Unde respiră acești oameni și cum relaționează ei cu alți oameni și alte ființe din jurul lor? Și ce înseamnă să crezi sau să nu crezi în Știință? Să c...2023-06-0221 minAnthroArtAnthroArtPromises and Realities: Working on Digital Platforms - Julius-Cezar MacQuarieGlovo, Uber, or Bolt are just some of the names that have become known in Romania in a very short time, especially in the context of the COVID-19 pandemic. But a less discussed phenomenon is what it means to be a delivery person or a courier when your manager is an algorithm that monitors your every move and checks you at every step. In other words, what does it mean to be a worker on a digital platform and part of the “platform economy”? Are these workers really their own bosses? And do they really work when and as much...2023-03-2114 minAnthroArtAnthroArtUncitizenship through Evictions - Irina ZamfirescuTwo years, seven evictions, almost 300 people for whom the only prospect of housing after eviction was the street. The structural violence in Bucharest is as subtle in its manifestations as it is obvious when we look at the city’s evictions. For the evictees, the waiting lists for social housing provide the dramatic dimension of their lack of agency to claim their right to the city. For two years I have been among some of Bucharest’s evictees to understand the mechanisms and the powerlessness of poverty, the state’s stubborn retreat into savage neo-liberal housing policies, and the crimin...2023-03-2118 minAnthroArtAnthroArtReindustrialization, Labor, and Precariousness in Romania: A Case Study of Factories in Baia Mare - Raluca PerneșTens of thousands of workers are currently employed in factories in the Baia Mare area. Most factories are greenfield projects, while old industrial sites in Baia Mare have been abandoned. Most employees working in furniture, mattresses, clothing and footwear producing factories receive a minimum wage for full-time work. The young and “disciplined” employees manage to supplement their minimum wage by working overtime or doing additional shifts, depending on the employer’s needs. Some resort to seasonal work abroad in order to ensure their families’ survival. The factories in question are a precarious link within the capitalist circuit, operating as outsourc...2023-03-2016 minAnthroArtAnthroArtAn Ethnography of Disappearing Forests. On Power, Politics, and Scapegoats in a Village of Argeș County, Romania - Ștefan DorondelThis piece looks at how Romania’s forests were destroyed by illegal logging after the Revolution of 1989. Based on my book Disrupted Landscapes. State, Peasants and the Politics of Land in Postsocialist Romania (2016)*, this piece sheds light on the actors involved in illegal logging activities, the political and economic mechanisms at work, and the devastating effects on the forests.Rudari, a traditionally poor, marginal minority population that is becoming increasingly so in the postsocialist context, take on the role of scapegoats for large-scale logging done by Romanians. The majority Romanian population—the owners of the disappearing forests—fail to acknow...2023-03-1717 minAnthroArtAnthroArtThe Construction of an Olfactory Other - Ruxandra PăduraruSensitivity to certain smells is in fact simply a mask of privilege. The significance of a particular smell is not discovered by differentiating it from other smells (there are no independent forms/means to encode these distinctions) but by discriminating the contexts in which a particular smell has value. The social dimension of scent is learned through the hegemonic discourses of a particular space and historical framework—as early as childhood, we learn which smells are pleasant and which are stigmatized. Smell thus becomes an index of one’s position in the social hierarchy. Scents connect (and separate) individuals imme...2023-03-1722 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieConstruirea unui Celălalt olfactiv – RUXANDRA PĂDURARUSensibilitatea la anumite mirosuri reprezintă, în fapt, doar o mască a privilegiului. Semnificația unui anumit miros nu este descoperită prin diferențierea de celelalte mirosuri (nu există forme/ mijloace independente pentru a codifica aceste distincții), ci prin diferențierea contextelor în care un miros particular are o anumită valoare. „Socialul” mirosului este învățat prin discursurile hegemonice dintr-un anumit spațiu și dintr-un anumit calup istoric – învățăm ce mirosuri sunt plăcute și ce mirosuri stigmatizate încă de când suntem copii. Mirosul devine, astfel, indiciu al poziționării în ierarhia socială. Mirosurile relaționează (și separă) indivizii imediat, fără form...2023-02-1923 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDespre preoți și țărani sau cum am intersectat istoria cu antropologia pentru a înțelege religia țărănească – VALER SIMION COSMAPrin serviciile ritualice prestate și puterile atribuite funcției sacerdotale, preoții joacă un rol esențial în viața religioasă a comunităților țărănești, chiar dacă în ultimele decenii laicizarea a făcut progrese considerabile la nivelul societății românești. Cum se construiește și se manifestă puterea preoților la nivelul comunităților țărănești și care este locul și rolul acestora într-un univers magico-religios rural intrat pe turnanta modernizării, ca parte din societatea transilvăneană din secolul al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea? Acestea sunt principalele întrebări care mi-au structurat o cercetare înc...2023-02-0919 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieEcologie și beton – ADRIAN DEOANCĂPuține lucruri sunt mai sinonime cu Antropocenul decât betonul, a doua cea mai folosită substanță din lume după apă. Omenirea a turnat deja îndeajuns de mult cât să poată înveli planeta cu un strat de doi milimetri și nici nu sunt semne că betonarea ar încetini. Se estimează dublarea consumului global de beton și ciment în următoarele două decenii. Materialul e atât de popular pentru că are o existență metafizică pe lângă cea fizică. Nu e doar un element ce facilitează transformarea mediului înconjurător, ci și un mediu ce canalizează ideologii, aspirații, și angoase. Pe cât e de ubicuu...2023-02-0921 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieRepertorii de legitimare, dezvoltare personală întrupată și ‘dyspariții’ în practica socială a chirurgiei estetice Repertorii de legitimare, dezvoltare personală întrupată și ‘dyspariții’ în practica socială a chirurgiei estetice – CARMEN VOINEAPornind de la o cercetare de teren realizată în București, acest articol explorează modul în care s-a consolidat și în același timp privatizat practica socială a chirurgiei estetice după căderea regimului socialist. Dacă o mare parte din cercetările anterioare s-au concentrat pe experiențele femeilor care au trecut prin aceste transformări chirurgicale, în demersul meu am urmărit modul în care atât pacientele, cât și chirurgii, sunt implicați în această practică, punând în lumină repertoriile de legitimare folosite. Într-un cadru teoretic care îmbină studiile feministe și fenomenologia, cu influențe foucauldiene, susțin că chirurgia...2023-02-0923 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCe înseamnă a cunoaște în clasa de elevi? – ELENA UNGUREANUÎn acest articol prezint o parte din datele și concluziile elaborate în cadrul cercetării mele doctorale în științele educației. A fost un demers în care am ales să utilizez elemente de etnografie educațională, în încercarea de a înțelege și descrie ce se întâmplă în clasa de elevi, pe care o percepeam ca pe o cutie neagră, greu accesibilă. Am început cu o întrebare generală: „ce se întâmplă aici?”. Răspunsul s-a prefigurat, inițial, la fel de vag precum întrebarea: terenul mi-a atras atenția prin „ceva” pe care îl intuiam, dar nu reușeam să îl pun în cuvinte. Utilizând...2023-02-0919 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieAntropologie în vie: muncă și valoare în vinificația moldovenească – DANIELA ANARepublica Moldova, deși este una dintre cele mai productive țări vitivinicole din Europa, s-a alăturat doar recent piețelor globale de vin din afara fostelor republici sovietice. Această intrare a fost parțial o consecință a unei serii de embargouri asupra vinului începând cu mijlocul anilor 2000 din partea celei mai mari piețe de export a Moldovei după independență, Rusia. Pe măsură ce piața rusă a fost pierdută progresiv, industria vitivinicolă moldovenească a trecut prin perioade de stagnare, dar și de transformări și reforme majore. Reformele au fost menite să armonizeze vinăriile moldovenești cu reglementăr...2023-02-0919 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieNumele personal – mozaic relațional – NICOLETA SIBIȘANDe ce este nevoie de nume? Ce tip de relații sociale indexează? Ce presupune schimbarea numelui și ce ne spune asta despre dimensiunile sociale, culturale și politice în care ea se produce? Numele vin de dincolo de noi și circumscriu un sine social imaginat de urmele tradițiilor, preferințelor culturale, mediului politic, natură, aspirații, vise, dorințe și chiar de propriul nostru subconștient. Voi explora aici legăturile dintre individ și comunitate subscrise utilizării numelor de persoane. Plecând de la o definiție a numelui, merg spre originile lui, modalități de utilizare și trec apoi spre folo...2023-02-0919 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieSun, sea, sand (& salsa): despre cercetarea etnografică prin dans – RUXANDRA ANANu e deloc lipsit de însemnătate faptul că una dintre primele campanii internaționale de promovare a turismului cubanez, la scurt timp după dizolvarea URSS, a fost un pictorial în Playboy. La peste trei decenii de la triumful Revoluției Cubaneze, turismul era acceptat de guvernul revoluționar drept „un rău necesar“, iar femeile cubaneze, expuse spre admirația lumii întregi. Dar povestea nu se termină la sfîrșitul sesiunii foto pentru Playboy: fotograful s-a căsătorit cu una dintre protagonistele pictorialului și s-au întors împreună în Franța. Căsătoriile au devenit unul dintre efectele paradigmatic...2023-02-0917 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieImplicațiile materiale, sociale și politice ale muncii în și dincolo de Galați – GERARD WEBERÎn ultimii peste treizeci de ani, viața profesională a muncitorilor din Galați s-a schimbat fundamental. După decenii de muncă garantată de stat, mulți au fost forțați să se pensioneze anticipat sau au fost disponibilizați atunci când unitățile industriale au fost privatizate și restructurate sau închise complet, începând cu anii 1990. Opțiunile locale de formare și reangajare în sectorul industrial au fost puține, forțându-i pe mulți fie să migreze, permanent sau temporar, pentru a munci în afara României, fie să accepte posturi în oraș, cu multe dezavantaje, inclusiv salarii minime, benefic...2023-02-0918 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologie„Școala e ok, noi avem o problemă, nu învățăm!”... și totuși ce nevoi au elevii cu status socio-economic scăzut? – OCTAVIA BORȘ-GEORGESCUÎn 2018, la începutul studiilor doctorale, mi-am dorit să înțeleg cum se vede învățarea școlară dinspre elevii cu status socio-economic scăzut. Am fost ghidată către ultimul etaj, la clasa elevilor „dezavantajați”, să-i spunem Z, și am rămas acolo 2 săptămâni. În acest timp profesorii și elevii m-au avertizat în repetate rânduri că Z este clasa elevilor „obraznici” și „dezinteresați” sau „leneși”. Contrar acestor etichete, observarea la clasă și interviurile mi-au arătat că elevii din clasa Z au convingerea că școala este importantă. De asemenea, ei cunosc așteptările profesorilor: să fie urmăriți vizual, să r...2023-02-0919 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieAutostopul: schimb de daruri la marginea societății – IULIAN GABORAcest text analizează cultura autostopului ca un set de practici ce funcționează precum un mecanism de schimb de daruri. Înainte de toate, să uităm de reprezentările mass-media – ale culturii americane, în special – asociate autostopului. În România, ca și în alte țări din estul Europei, cel mai mare procent de autostopiști este reprezentat de navetiști. Aceștia sunt persoane fizice fără vehicul sau permis de conducere: oameni din clasa muncitoare, studenți sau elevi. Autostopul, numit popular „la ocazie”, este încurajat de lipsa sistemelor de transport public în unele regiuni predispuse să funcționeze ca „ghetouri de rețea”. S...2023-02-0919 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieSulina domnului Zachis. Și a mea – PETRUȚA TEAMPĂUAm petrecut perioade variabile de timp în Sulina, vară de vară, începând din 2006 până în 2021. Un teren lung, neconturat clar, și nefinanțat – cu excepția primilor ani – și cei mai prolifici, de altfel. Privind în urmă, experiența terenului antropologic la Sulina a fost, pentru mine, un soi de coming of age, de la doctoranda timidă care făcea primele interviuri acum 15 ani, la antropoloaga matură care s-a întors vara trecută cu o echipă de la National Geographic pe terenul meu. Interesul pentru acest loc a rămas o constantă, în paralel cu cariera mea universitară, cu alte proiecte și interese...2023-02-0917 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCopiii Giruetei și terenurile abandonate ale fotbalului pentru toți – ANDREI MIHAILFotbalul poate să nu fie doar un sport. Evident, practicarea sa contribuie mult la îmbunătățirea stării de sănătate a locuitorilor unui oraș. Terenurile accesibile, instalațiile modernizate sau antrenorii bine pregătiți pot exploata popularitatea sportului pentru a-i convinge pe oameni spre practicarea lui. Există, însă, și un alt efect. Cel mai frumos joc poate contribui puternic la repararea sănătății sociale a localităților în care trăim. Terenul de fotbal are, poate, cea mai mare capacitate să aducă împreună indivizi proveniți din medii sociale diferite. Din păcate, în Bucureștiul secolului XXI, va...2023-02-0914 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieHomeschooling – o poveste despre copii, părinți, bunici și norme – ALIN SAVUPractica modernă a homeschooling-ului în România datează de pe la începutul anilor ‘90. Nu este cunoscut cu exactitate numărul familiilor care aleg această alternativă educațională, dar acesta pare a fi în creștere în ultimii ani, cu atât mai mult cu cât peisajul școlii românești este din ce în ce mai deteriorat. Am studiat fenomenul homeschooling în București pentru teza de doctorat în încercarea de a afla cum se practică în România și care este experiența celor implicați. În acest articol mi-am propus să prezint o secvență din cadrul tezei în care abordez noțiunea de h...2023-02-0914 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieMici și bere la Piața Obor. Gust, clasă creativă și consumul periferiei – MONICA STROETextul propune o scurtă examinare a modului în care hrana poate constitui o graniță materială a stratificării sociale, mai exact a modului în care consumatorii urbani cosmopoliți din clasa de mijloc integrează preparate populare, de stradă, precum micii, în portofoliul lor de consum alimentar, fie prin gourmetizarea acestora, fie prin aproprierea locurilor și stilurilor de consum populare. Odată cu cultivarea gustului pentru mâncăruri periferice apare și decentrarea consumului urban: acești consumatori încep să exploreze peisajul alimentar al periferiilor urbane, precum terasele de mici din proximitatea piețelor agroalimentare. În cadrul unor astfel de explorări urbane, consumatori...2023-02-0915 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDr. Iubire-Stranie sau Cum am învățat să nu mă mai îngrijorez și să iubesc evoluția naturală în antropologie – RADU UMBREȘAntropologia socio-culturală fie privește evoluția naturală a speciei umane cu aprehensiune, fie o ignoră cu desăfârșire. Pentru unii cercetători, evoluția naturală a speciei Homo Sapiens este un fenomen real dar ontologic separat de obiectul de studiu al antropologiei – societatea și/sau cultura. Pentru alții, ideea de evoluție naturală evocă temeri (uneori justificate) legate de naționalism, rasism, colonialism, eugenism, discriminarea femeilor sau a persoanelor marginale, sau alte mișcări bazate pe ideologii (pseudo)științifice ce au clasificat oamenii în categorii sau ierarhii, justificând superioritatea unora asupra altora. Voi descrie în acest eseu...2023-02-0924 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieAntropologia vizuală: de la primele imagini ale fraților Lumiere, la era vizuală a rețelelor sociale – OANA IVANCând o mamă își îndreaptă telefonul spre fața copilului ei în vârstă de câteva luni, acesta îi zâmbește. Nu instinctiv, pentru că oamenii nu au înscris în ADN ce este un aparat de fotografiat și felul cum să reacționeze. Dar la câteva luni după ce a părăsit pântecul mamei, înainte de a putea să meargă și să vorbească, copilul născut în 2021 a învățat deja ce este aparatul de fotografiat și cum se așteaptă de la el sau ea să reacționeze. Deși camera video este atât de strâns legată de existența și...2023-02-0914 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieReindustrializare, muncă și precaritate: Cazul fabricilor din zona Baia Mare – RALUCA PERNEȘZeci de mii de muncitori lucrează în acest moment în fabricile din zona orașului Baia Mare, cele mai multe dintre ele construite în ultimii ani în regim greenfield, după ce vechile situri industriale din oraș au fost abandonate. La aproape toate fabricile producătoare de mobilă, saltele, îmbrăcăminte și încălțăminte, majoritatea angajaților primesc drept venit de bază salariul minin pe economie, pe care cei tineri și “disciplinați” reușesc să îl suplimenteze muncind în plus ore sau schimburi întregi, după nevoile angajatorului. Unii recurg la a munci câteva luni pe an în străinătate, pentru a asigura su...2023-02-0914 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDe la vacă la balansoar – VINTILĂ MIHĂILESCUAcest articol aduce în discuție recenta modernizare a gospodăriilor rurale românești, însemnând, în acest caz, scoaterea activităților productive din timpul și spațiul gospodăriei (Max Weber). O scurtă istorie socială a gospodăriei urmărește trecerea de la o etică a muncii bazată pe modelul normativ al „bunului gospodar” către „estetizarea vieții” (Max Weber) și emanciparea simbolică. Cercetarea investighează fenomenul relativ nou al „caselor rustice”, care este mai mult o chestiune de „stil de viață”, decât o opțiune arhitecturală. În contrast cu „casele făloase” care s-au răspândit peste tot în satele românești începând cu...2023-02-0928 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDificila deconstrucție a sarmalei. Discurs despre tradiție – VINTILĂ MIHĂILESCUÎntr-o abordare pe care o împărtășesc destul de multe națiuni, obiectul însuși al etnologiei românești (mai exact, al etnografiei și folcloristicii) îl constituie „cultura populară”, definită, la rândul ei, prin caracterul său „tradițional”. Aceste discipline se ocupă, astfel, de ceea ce face și spune „omul tradițional”, în măsura în care acesta mai este „tradițional”. Comportamentele și produsele sale sunt apoi descrise și explicate ca fiind „tradiționale”. În această circularitate a conceptului de tradiție, care definește ca „tradiționale” actele „omului tradițional”, iar pe acesta drept autor al „tradițiilor”, tradiția numește și expl...2023-02-0918 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieAltfelitatea românului – VINTILĂ MIHĂILESCUTextul pune în discuție volumul De ce este România altfel? arătând de ce succesul său poate fi analizat ca un fenomen social în sine și, totodată, demontând teza centrală a lucrării printr-o critică a premiselor metodologice și epistemologice pe care se bazează. Succesul eseului lui Lucian Boia poate fi explicat prin faptul că, pe de-o parte, răspunde nevoii existente în societatea românească de a găsi explicații pentru eșecul reformelor economice, iar pe de altă parte, pentru că vine să confirme mitul excepționalismului românesc, permiţând publicului să citească to...2023-02-0915 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologie„Produsele de calitate” și patrimonializarea gustului în România – VINTILĂ MIHĂILESCU și BOGDAN IANCUÎncepând din anii 2000, interesul pentru mâncărurile „locale”, „tradiționale” și/sau „ecologice” de pe piața din România a crescut accelerat. Pornind de la o analiză a produselor alimentare prezente pe piață autohtonă și promovate publicitar, precum și de la observații realizate la târguri ale micilor producători, în restaurante cu specific tradițional și în supermarketuri, textul de față își propune să explice patrimonializarea gustului în România. De unde goana după produse tradiționale și locale? Căror nevoi îi răspunde? De ce sunt considerate produsele de acest gen mai „de calitate”? Cine – și cum – vinde românilor „t...2023-02-0922 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieJurnalul primului teren – ALIN SAVUArticolul propune o examinare a evoluției interioare a omului/antropologului pe parcursul desfășurării unui teren de cercetare într-o comunitate marginalizată din Sudul României. Narațiunea se construiește în jurul instrumentului jurnalului de teren ilustrând cum acesta îi permite cercetătorului atât introspecție cât și o perspectivă flexibilă asupra comunității cercetate. Jurnalul devine astfel nu doar un depozitar al impresiilor din teren, ci și un instrument pentru observarea și înțelegerea sinelui în legătură directă cu terenul.În lectura actorului Daniel Popa, cu o ilustrație de Alina Marinescuhttps://a...2023-02-0914 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDespre ideea de rasă și rasism – ALEXANDRU IORGAAcest text propune o scurtă istorie a noțiunilor de rasă și rasism și a modurilor în care termenii au fost pe de o parte puși la lucru în diferite contexte pentru a crea ierarhii de putere și, pe de altă parte, a celor în care au fost criticați din perspectivă științifică. Solitudinea și angoasa de a fi singura sub-specie din genul Hominid avea să dea naștere – după cum vom vedea în continuare prin intermediul câtorva exemple, unor imaginări ale diferențelor și unor procese de construire a identității umane prin raportare la ceilalți. Trebuie precizat...2023-02-0916 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieEu, Wuhan și antropologia – ELENA CHIOREANÎn toamna lui 2017 am urcat într-un avion care avea să mă ducă în Wuhan, vreme de câțiva ani, la studii. Nimic din ce am învățat timp de aproape o decadă în antropologie nu m-a pregătit pentru experiența întâlnirii dintre cultura mea și cultura chinezească. Motivul este unul simplu: cultura este parte din noi în cel mai literal mod cu putință și atunci când intrăm în contact cu o altă cultură, cu celălalt, acest adevăr se transformă dintr-unul teoretic într-unul cât se poate de personal. În momentul în care am pășit în Wuhan, cea mai mare parte...2023-02-0918 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologie„Am vrut să văd cum se fac banii şi acolo”. Cum îşi aleg lucrătorii temporari în agricultură slujbele în străinătate? – ALEXANDRA VOIVOZEANUDe cum vine primăvara, 300 din cei 6000 de locuitorii ai satului Satului-înconjurat-de-pădure urcă în autobuze trimise de angajatori şi pleacă, de regulă, pentru câteva săptămâni pe an, să planteze, îngrijească, recolteze, împacheteze legume şi fructe în Gemania, Spania, Italia, UK şi Austria. Pornind de la exemplul acestui sat cu o istorie consistentă de migraţie pentru muncă transnaţională în agricultură, textul meu arată cum îşi armonizează românii plecările în străinătate cu planurile din ţara de origine şi cum folosesc resurse individuale şi colective pentru a se adapta insecurităţii şi condiţiilor precare de lucru de la...2023-02-0913 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCe este metoda fotografiei vorbite și cum o putem folosi în cercetări participative de aproape și de departe? – LEYLA SAFTA-ZECHERIAÎn contextul măsurilor de distanțare fizică impuse în contextul pandemiei de Covid-19, multe din cercetările etnografice bazate pe perioade lungi de contact direct cu participanții au fost suspendate. Mai ales perspectivele persoanelor marginalizate riscă să fie astfel excluse din dezbaterile publice. Metoda fotografiei vorbite poate fi folosită atât online cât și offline ca o alternativă imersivă și participativă la etnografia de lungă durată. În termeni practici, fotografia vorbită presupune că cercetătoarea invită un grup de persoane să realizeze fotografii în viața lor de zi cu zi. Apoi, grupul se reunește și discută fotografiile. Astfe...2023-02-0915 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieO scurtă introducere în studiile și etnografia multispecii – CLAUDIA CÂMPEANUStudiile multispecii sunt un domeniu care s-a născut din presiunile generate de chestionarea centralității umanului într-o seamă de discipline (antropologie, filosofie, istorie, studii feministe, ecologie, artă), de normalizarea și extinderea unor întrebări și interese legate de etică și relații de putere, și mai ales de materialitatea imediată, vizibilă a unei lumi în plină distrugere. Studiile multispecii cer cultivarea atenției ca practică de a fi în lume, ca imersie voită și asumată, o recunoaștere practică a multitudinii relațiilor prin care noi și alții—alte specii—ne co-construim lumile semiotic și material. Un fel de practică etico-etnografică...2023-02-0915 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieMigrație transnațională și muzică populară în rândul tinerilor din ruralul sălăjean – VALER SIMION COSMAUna dintre principalele ipoteze care stau la baza acestei cercetări pe care o desfășor împreună cu etnomuzicologul Theodor Constantiniu, este aceea că, alături de alți factori, precum apariția după 2000 a unor posturi TV și radio cu conținut muzical popular, migrația transnațională ce a explodat după 2002, a impulsionat un reviriment identitar și folcloristic care a făcut ca muzica populară să aibă o priză foarte puternică în rândul tineretului rural și a facilitat în mai multe moduri dezvoltarea industriei muzicale și de divertisment folcloric. Cele mai vizibile moduri în care a contribuit la dezvoltarea ace...2023-02-0918 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologie„A fost frumos până la urmă!” Natură și ruine în Parcul Natural Văcărești – CĂLIN COTOIDupă anii 1990, “Natura” și diferitele forme de guvernare și negociere ale granițelor ei cu societatea au trecut prin transformări economice, politice și culturale dramatice. Cercetarea aceasta este o parte dintr-un proiect mai amplu, ce se uită la foste peisaje industriale și infrastructurale ruinate și la felul în care acestea se transformă, material și semantic, prin captarea lor în temporalități, politici și ecologii diferite. Studiul de caz pe care vreau să îl prezint aici este cel al Parcului Văcărești, o fostă ruină socialistă, care a strâns în jurul ei, în momente și feluri diferite, dezvoltatori imobiliar...2023-02-0918 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCredință, conspiraționism, manipulare, vrăjitorie: connecting the dots – GIUSEPPE TATEOExpresii precum ”fake-news” și ”era post-adevărului” au pătruns deja în dicționarele de limbă Engleză, iar conspiraționismul este considerat, de multe ori, drept una dintre trăsăturile definitorii ale prezentului, o trăsătură ce face mai mult rău, decât bine și care, în loc să clarifice problemele, mai mult le complică. Cu toate acestea, nici etichetarea sa ca anti-modern sau irațional nu ajută la o mai bună înțelegere. Cum leagă diverse sistemele explicative punctele disparate ale evenimentelor pe care le interpretează? Atunci când privim elementele pe care acestea le au în comun observăm cum conspirați...2023-02-0912 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieMunca pe platformă digitală: Promisiuni și realități – JULIUS-CEZAR MACQUARIEGlovo, Uber sau Bolt sunt doar câteva dintre numele care în foarte scurt timp au devenit cunoscute în România, în special în contextul pandemiei COVID-19. Însă un fenomen mai puțin discutat este ce înseamnă să fii livrator sau ‘cărăuș’ când managerul tău e un algoritm care îți monitorizează fiecare mișcare și te verifică la fiecare pas? În alte cuvinte, ce înseamnă să fii muncitor pe platforma digitală și să faci parte din ‘economia de platformă’? Chiar sunt acești muncitori proprii lor șefi? Și chiar muncesc ei când și cât vor? Pentru a primi răspunsuri la aceste în...2023-02-0914 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologie„Vin ruşii!” Saga migrației unei familii de ucraineni din Maramureş – RALUCA NAGYÎn contextul globalizanto-neoliberal apărut odată cu anii ’90, minoritatea ucraineană din Maramureş și-a reconfigurat competențele lingvistice și culturale. Această schimbare de reprezentare și statut ale unei minorități este strâns legată de reușita economică (dar nu numai) datorată migrației. Textul are la bază un teren etnografic multisituat, început în 2005 la Ruscova; terenul este o parte a cercetarii doctorale care îşi propunea să investigheze legăturile dintre două forme de mobilitate – migrația dinspre și turismul înspre Maramureș, de la sejururi scurte la rezidenţă permanentă, cu plecări şi (uneori) reveniri.În lectura actriței Ilinca Manolache, cu o ilustrație de I...2023-02-0913 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCare-i treaba cu corpul? – ALEXANDRU DINCOVICIConceptul de corp merită un loc aparte în absolut orice discuție antropologică, atât în legătura cu teoria cât și cu practica etnografică. Pentru cei mai mulți oameni din afara disciplinei, intersecția dintre antropologie și corp, sau chiar dintre sociologie și corp, este una mai degrabă de suprafață, și se oprește la corpul-obiect și intersectarea sa cu alte două concepte cel puțin la fel de problematice – societatea și cultura. Discuțiile majoritare despre corp sunt despre înscrierea sa în anumite practici sociale și/sau culturale, despre standarde corporale și implicit ale frumuseții și se opresc, de multe ori...2023-02-0917 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologie«Lasă-mă să îți vorbesc»: Etnografia unei cutii de bijuterii – ANA-MARIA RENȚEAPornind de la ideea că obiectele nu sunt simple fragmente de materie, ci agenți ce interoghează identitatea individuală și colectivă, relațiile de rudenie, memoria sau genul, îmi propun să explorez în acest articol semnificațiile socio-culturale ce pot fi atașate până și celor mai banale obiecte – aparent – în spatele cărora stau însă povești nebănuite, ce așteaptă să fie spuse. Pentru aceasta, voi lua drept model de studiu propria cutie de bijuterii – o fostă cutie de bomboane reconvertită – și voi utiliza o serie de teorii antropologice, respectiv de cultură materială.În lectura actriței Ilinca Manolache, c...2023-02-0913 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieMoto-mobilitate, gen și reparații: cum gestionează motociclistele întreținerea și reparația motocicletei – GABRIEL JDERUAsocierea motocicletei cu masculinitatea a fost o constantă în secolul 20, dar lucrurile se schimbă. Pornind de la date etnografice adunate din 2012 discut complicațiile culturale generate de pătrunderea femeilor în lumea motocicletelor. În acest sens, moto-mobilitatea reprezintă un spațiu social important pentru a discuta sociologic despre gen și reparații, din trei motive: 1) Moto-mobilitatea a fost și încă este o practică puternic masculinizată; 2) Asocierea puternică dintre masculinitate și cultura reparațiilor nu au slăbit; 3) Cu toate schimbările produse în interiorul moto-mobilității, în sensul diluării granițelor de gen, motocicleta rămâne în continuare o tehnologie gender...2023-02-0914 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieVieți migrante și speranță într-un cartier segregat de romi – REMUS ANGHELDespre romi s-a tot vorbit în ultimii treizeci de ani. Cercetări academice, programe aplicate. Cu toate dezbaterile existente, situația zonelor defavorizate, a „ghetourilor” de romi săraci a rămas în linii mari aceeași, cu mai multe sau mai puține excepții. Mulți dintre acești oameni însă s-au cam săturat să aștepte sprijinul promis al statului român și și-au căutat o viață altundeva. Un parcurs etnografic în lumea unui cartier de romi săraci arată nu numai dimensiunile acestui eșec societal ci și modul în care migrația devine încet-încet singurul mecan...2023-02-0916 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCine suntem? Identitatea între antropologie și genetică – ALEXANDRA IONÎntrebarea “cine sunt eu” devine parcă tot mai importantă într-o lume globală și în permanentă mișcare. Identitatea poate însemna multe lucruri – unele sunt caracteristici fizice, altele se construiesc prin relația noastră cu ceilalți. În comunitățile tradiționale și pentru o perioadă lungă din istoria umanității ceea ce ne definea era ceea ce ne lega de ceilalți: relațiile de rudenie, codificate cultural – cine e rudă cu cine și din ce comunitate face parte. În ultimii 30 ani, dar mai ales în ultimii zece ani se observă un fenomen al căutătorilor de origini, după cum îi numește cercetătoarea Alond...2023-02-0913 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieNote pentru o antropologie a plasticului – MAGDALENA CRĂCIUNMateriale plastice provenite din petrol sunt acum foarte răspândite în viața noastră. Folosim obiecte de plastic de toate felurile, hainele, clădirile, mașinile și drumurile noastre conțin aceste materiale. Acumulări de bucăți de plastic de dimensiuni foarte mici, micro-plastic și nano-plastic, sunt prezente peste tot în natură și diferite organisme, inclusiv oameni, cu efecte a căror gravitate de abia acum începe să fie înțeleasă. În plus, diferitele tipuri de plastic obținute din petrol sunt aproape indestructibile, fiind considerate ‘noii nemuritori’, alături de alte materiale create de om, precum cimentul sau deșeurile radioa...2023-02-0916 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieEcologia politică a orașelor carantinate – LUCIAN VESALONAcest text parcurge câteva dintre consecințele ecologice ale carantinării orașelor în perioada pandemiei COVID-19 și discută critic modalitățile în care acestea au fost inegal distribuite și experimentate de diferite categorii sociale. Această discuție include o perspectivă critică asupra capitalismului extractiv, bazat pe minarea continuă a resurselor naturale și pe reproducerea inegalităților sociale.În lectura actorului Daniel Popa, cu o ilustrație de CO+LOR Constantin Cojocaru și Loreta Isachttps://antropedia.com/sfertulacademic/lucian-vesalon-ecologia-politica-a-oraselor-carantinate/2023-02-0914 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieBadante pe front. Despre migrație și muncă de îngrijire – DINU GUȚUDeși migrația femeilor a fost printre cele mai de amploare fenomene sociale ale tranziției, cercetările românești despre badante sunt aproape inexistente. Explicațiile pot fi multiple, dar cred că pornesc de la condiția badantei, caracterizată de „inegalitate de gen, exploatare, lucru și cetățenie la negru și lipsa definirii unor abilități de muncă concrete, stând într-o casă cu persoane asistate, o activitate care poate fi comparată cu cea a unei asistente nou intrate într-o instituție totală”(Chiaretti, 2005).Femeile din Sudul Global, „servante ale globalizării” (Parreñas, 2015), ajung să migreze și să-și părăseas...2023-02-0915 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologie„Si…? Ce faci cu antropologia?” Zece exemple de antropologie aplicată – LIVIU CHELCEANu este întotdeauna clar pentru publicul larg cu ce se ocupă antropologii. Mulţi asociază antropologia doar cu antropologia biologică („oase”), în timp ce alţii consideră că antropologii se ocupă doar de curiozităţi exotice. Cu toate acestea, cel mai mare număr al celor care au pregătire antropologică formală şi sensibilităţi etnografice lucrează în afara universităţilor, în cadrul cercetărilor şi proiectelor aplicate. În acest material, prezint 10 proiecte realizate de antropologi angajaţi la firme de cercetare de piaţă, organizaţii neguvernamentale, firme de calculatoare, instituţii medicale, proiecte de urbanism, sau proiecte culturale, din România şi SUA. Deplasarea de la...2023-02-0916 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieO etnografie a pădurilor dispărute: Despre putere, politică și țapi ispășitori într-un sat din Argeș – ȘTEFAN DORONDELAcest text analizează modul în care pădurile din România au căzut pradă tăierilor ilegale în perioada post 1989. Bazat pe cartea* apărută la Berghahn Books (Oxford, New York, 2016), acest text deslușește actorii implicați în acțiunile de exploatare ilegală a pădurii, mecanismele politico-economice implicate și efectele devastatoare asupra pădurilor. Rudarii, o populație săracă și marginală care devine și mai săracă și mai marginală în contextual postsocialist, preiau rolul de țapi ispășitori ai tăierilor masive de pădure care aparține populației românești. Populația majoritară – proprietari ai p...2023-02-0915 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieEu și noul nostru rinichi. Rețete sociale pentru un transplant reușit – ANDREI MIHAILGândește-te că ai în tine rinichiul unui alt om. Fără el viața ta era blocată de ședințele vitale de dializă pe care trebuia să le faci la fiecare două zile. Noul rinichi te-a scăpat de ele. Dar tot el te face să te gândești mereu la persoana de la care l-ai primit. Poate că ți l-a donat o rudă și speri ca viața acesteia să nu fie afectată de cadoul pe care ți l-a făcut. Poate că l-ai primit de la un donator necunoscut, mort neașteptat, pe care familia încă îl plânge. Tot...2023-02-0915 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDespre traducerea culturală – GIUSEPPE TATEOAcest articol este o reflecție asupra traducerii ca element fondator și constantă a oricărui demers antropologic. Fiind la origine preocupată de decodarea ideilor și a practicilor străine și interpretarea acestora într-un limbaj mai familiar și inteligibil, antropologia ne învață să gândim în afara propriilor categorii și încurajează o înțelegere relativistă a lumii. La fel se întâmplă și mai recent, când terenul antropologic a devenit o obișnuință nu doar în zone îndepărtate ale planetei, ci și în Europa. Cercetarea antropologică poate că a devenit mai puțin exotică decât obișnuia să fie, dar atributul de a face dife...2023-02-0917 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDez-cetățenirea prin evacuare – IRINA ZAMFIRESCUDoi ani, șapte evacuări, aproape 300 de oameni pentru care singura perspectivă a locuirii după evacuare a fost strada. Violența structurală din București este pe cât de subtilă în manifestări, pe atât de evidentă atunci când ne uităm la evacuații orașului. Pentru acești oameni listele de așteptare pentru o locuință socială oferă dimensiunea dramatică a neputinței lor de a-și cere dreptul la oraș. Timp de doi ani de zile am fost printre câțiva dintre evacuații Bucureștiului pentru a înțelege mecanismele și neputința sărăciei, încremenirea încăpățâna...2023-02-0916 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDezinstituționalizarea serviciilor pentru persoane cu dizabilități și viața cotidiană după un „orfelinat românesc” – LEYLA SAFTA-ZECHERIALucrarea prezentă este bazată pe o cercetare etnografică de opt luni de zile în 2015 și explorează felul în care dezinstituționalizarea serviciilor pentru persoane cu dizabilități a afectat viața de zi cu zi a unui oraș dintr-o zonă periferică a României care a găzduit o instituție de copii de mari proporții, un așa-zis „orfelinat comunist”. Eseul demonstrează cum dezinstituționalizarea de la firul ierbii s-a ciocnit cu dezinstituționalizarea de sus. Astfel relevă cum numai etnografia ca metodologie de cercetare poate captura dinamicele contradictorii ale politicilor publice atunci când sunt puse în practică, afectând viețile...2023-02-0916 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologie„La CFR nu există ‘nu se poate:’” Despre ruinare și reparație în era inovației – ADRIAN DEOANCĂLa sfârșitul unei sarcini frustrante, l-am întrebat pe maistrul ceferist Ioji ce s-ar fi întâmplat dacă echipa de tehnicieni pe care o conducea n-ar fi reușit să repare suspensia defectă a unui vagon de marfă. O operațiune banală, schimbarea arcului de suspensie se transformase într-un chin lung de șase ore: muncitorii au folosit piese uzate, scule înjghebate pe loc și soluții improvizate care nu apar în niciun manual de reparații. „La CFR nu există ‘nu se poate’, băiete”, a replicat Ioji. Răspunsul lui, resemnat dar lăudăros, ilustrează elocvent situația căilor ferate publice di...2023-02-0918 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieTurismul în Delta Dunării: o privire antropologică la “firul ierbii”…adică al stufului – OANA IVANTurismul este prezentat întotdeauna în marile planuri de relansare economică a unei zone, drept soluție ideală de eradicare a sărăciei și de dezvoltare durabilă. Dar studiile antropologice au dovedit peste tot în lume că acesta este un mit, turismul provocând poluare, accentuând inegalitatea socială, în timp ce veniturile generate sunt exportate, spre beneficiul a câtorva privilegiați, comunitatea rămânând să plătească costurile. Timp de șapte ani am cercetat modul în care turismul afectează satul pescăresc Sfântu Gheorghe din Delta Dunării, iar studiul de teren a arătat că în această zonă turismu...2023-02-0816 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieÎnvăț să mă bat sau să iau bătaie cu reguli? Despre durere, violență și miturile din sporturile de luptă – ALEXANDRU DINCOVICIExistă multe impresii greșite despre ce se întâmplă de fapt într-o sală de arte marțiale și ce abilități dobândesc practicanții pe parcursul antrenamentelor. Băieții, crescuți cu filme cu bătăi, se duc vrăjiți de abilitățile supranaturale ale actorilor în speranța că vor putea să facă și ei la fel ca eroii lor din copilărie. Alți practicanți sau alte practicante merg pentru a învăța să se apere și să facă față unor situații cu potențial conflictual din cotidian. Însă puțini știu ce-i așteaptă cu adevărat în sală, u...2023-02-0816 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieTăietori de lemne, dealeri și păduri în Apuseni – MONICA VASILECercetarea mea spune povestea pădurilor românești de la firul ierbii, trasând istorii de sate și vieți din Munții Apuseni, aflate în perioada 2009-2010 în opt luni de teren. Pornind de la experiențele unor mici operatori forestieri, tăietori de lemne, scândurari, gateriști, șoferi de camion, dealeri, politicieni, pădurari, terenul meu a explorat relații sociale interconectate cu ecologii în schimbare, începând de la momentul în care Carpații Românești au devenit (din nou) o frontieră extractivă a Europei (1989).În lectura actriței Katia Pascariu, cu o ilustrație de Andreea...2023-02-0817 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieNicăieri nu-i ca... în mașină! Copilărie, timp și spațiu în Bucureștiul contemporan – ALIN SAVUAcest articol abordează experiența cotidianului copiilor din București care participă la activități extra-curriculare, focalizându-se pe un aspect aparte: drumul, perioadele de timp petrecute de copii în mașină alături de părinți/șoferi între diverse activități educaționale. Astfel, etnografia urmărește cum spațiul itinerant al mașinii devine o extensie mobilă a lui „acasă”, un spațiu care prilejuiește intimitate sau intervale calculate de „quality time”, dar și o pasivitate a copilului care ia rolul unui obiect mutat între mai multe locuri. Totodată textul urmărește pașii făcuți și instrumentele de lucru ales...2023-02-0815 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologie”Peste hotare” prin intermediul relațiilor intime – RĂZVAN DUMITRUÎn acest text voi arăta cum în contextul transformărilor social-economice din perioada post-sovietică tranzacționarea intimității și sexualității reprezenta o posibilă soluție pentru tinerele femei din Republica Moldova ce sperau la o viață mai bună. Această lucrare se bazează pe observațiile pe care le-am făcut în perioada 2007-2008, în Chișinău, unde desfășuram un teren de cercetare ca doctorand în antropologie socială. Voi lua în considerare povestea Victoriei, o tânără de 28 de ani din sudul Moldovei, care se mutase la Chișinău în perioada studiilor universitare și care avea familia împărțită între Ru...2023-02-0816 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieMoto-mobilitate, tehnologie și subiectivitate – GABRIEL JDERUÎn întreaga lume, în ultimii 30 de ani s-a produs o schimbare tectonică în tehnologia motocicletelor și în modurile de a face motociclism. Digitalizarea motoarelor de motocicletă a determinat limitarea dramatică a intimității tehnologice a motocicliștilor, limitarea cunoștințelor tehnice ale acestora și modificarea angajamentuluimaterial al motocicliștilor cu motocicletele lor. Așadar, se poate spune că a apărut un nou tip de moto-mobilitate, motociclismul post-reparație. Lumea motocicletelor reprezintă un fel de ecran social pe care se proiectează geografii simbolice ale relațiilor sociale, ale inegalităților sociale, ale stratificării și claselor sociale. Aceste proiecții sunt mediate de t...2023-02-0818 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCultura ca o epidemie – RADU UMBREȘAuzim mereu „cultura lor e așa și pe dincolo”, „cultura X duce la asta și la cealaltă”. Dar v-ați oprit vreodată să vă gândiți ce este cultura cu adevărat? Unde este ea, cum o putem atinge sau identifica față de alte lucruri? Cu o amară ironie în contextul pandemiei ce ne înconjoară în 2020, vă propun să vă uitați la cultură așa cum ne-a sugerat antropologul și filosoful Dan Sperber – cultura e ca un virus al minții noastre. Vom înțelege cum se extinde cultura între minți prin comunicare, cum circulă reprezentările în timp și spațiu, de ce u...2023-02-0814 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDespre antropologie în România - o foarte scurtă istorie – ALEXANDRU IORGAÎn România, antropologia a apărut ca o necesitate politică sau culturală – așa cum s-a întâmplat cu antropologia socială și culturală în Statele Unite ale Americii și în Anglia, ci ca o racordare imediată a intereselor locale de cercetare cu cele europene, la finalul secolului al XIX-lea. Desigur, în acest context vorbim despre antropologie înțeleasă ca ramură a studiilor despre om, dar cu predilecție a medicinei, mai precis a anatomiei [și patologiei anatomice] umane – aceasta fiind o moștenire care se păstrează până în zilele noastre. Făcând apel la o perspectivă istorică care încearcă...2023-02-0817 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCum să studiezi antropologic apa (de robinet)? Note etnografice din New York City – LIVIU CHELCEAApa, reţelele de transport al apei, disponibilitatea, accesibilitatea şi siguranţa apei potabile sunt intrări etnografice fertile în înţelegerea exercitării puterii în societate. Puterea nu funcţionează doar la nivel discursiv, de ideologii şi simboluri, ci şi la nivelul materialităţii în care sunt înscrise privilegiul şi excluziunea. Țevile, calităţile imaginate ale apei, proiectele şi pretenţiile politice formate în jurul alimentării cu apă, practicile etnohidraulice au funcţionat ca obiecte etnografice generative despre noi abordări ale politicii, cetăţeniei şi materialităţii. În acest material prezint câteva note de teren rezultate în urma cercetării de ter...2023-02-0819 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologiePentru cine este succesul: o scurtă analiză a practicilor de dezvoltare personală – ELENA TRIFANArticolul urmărește să analizeze dintr-o perspectivă critică practicile de dezvoltare personală. Pentru acest scop voi prezenta contextul în care acestea au apărut și au proliferat prin prezentarea contextului social care a permis acest fenomen. Observațiile sunt bazate pe cercetarea de teren desfășurată în București în perioada 2013 – 2017 în cadrul grupurilor de persoane care practică dezvoltarea personală. În cheia dezvoltării personale, succesul este definit ca un efort personal susținut conform ipotezei „cei care muncesc suficient, sunt cei ce reușesc”. Astfel, în cadrul acestui articol voi deconstrui această presupoziție și voi argumenta că reprezintă o poziționare ideol...2023-02-0817 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCând scriem ne ascultăm pe noi înșine: Scrisori de la granița imaginară dintre cercetare și prietenie – ANA CHIRIȚOIU și IZABELA TIBERIADEAmi și Izabela sunt două prietene: una e de etnie română, doctorandă în antropologie, cealaltă, mai tânără cu 13 ani, e studentă, de etnie romă. Prietenia lor a început cînd Ami își făcea cercetarea de teren pe tema relațiilor de familie la romi. Izabela tocmai terminase liceul; a învățat-o pe Ami limba romani și i-a răspuns la toate întrebările despre romi. În timp ce îi explica cercetătoarei care se mutase în casă cu familia ei lumea în care a crescut, cu cutumele și valorile ei, Izabela a început să-și pună ea însăși întrebări despre a...2023-02-0817 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieParaziți și prizonieri în oaza de liniște. Fragmente de antropologia turismului la Bran și Moieciu – MARIA RĂDAN-PAPASIMATurismul rural este o practică ancorată într-un discurs care laudă binefacerile naturii, caracterul autentic al comunităților, frumusețea tradițiilor, meșteșugurile și produsele locale. În România, zona Bran-Moieciu este supranumită „leagănul turismului rural”, iar proprietarii de pensiuni din cele două localități își invită oaspeții să petreacă sejururi relaxante într-o „oază de liniște”. În spatele limbajului poetic, datele arată că între 1998 și 2014, numărul pensiunilor din zonă a crescut de la 69, la 542 – fără a socoti și cazările neînregistrate, al căror număr este și el de ordinul sutelor. Într-o perioadă relativ scurtă de timp, zona a trecut...2023-02-0820 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieTura de noapte – JULIUS-CEZAR MACQUARIEMajoritatea proiectelor de cercetare etnografică sunt realizate în timpul zilei. Însă cât de potrivit este un astfel de program de lucru în orașele globale care funcționează timp de 24 de ore în toate cele șapte zile ale săptămânii sau în cazul în care interlocutorii potențiali lucrează în timpul nopții? Cercetând noaptea, am aflat că nu este prea potrivit. Așa că, de ceva vreme, dar mai ales în timpul cercetării despre oportunitățile de muncă ale muncitorilor manuali migranți în Londra, dezvolt un set de metode pentru a realiza cercetare etnografică în timpul...2023-02-0713 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieImposibilul acasă: Reîntoarcerea refugiaților după război – GRUIA BĂDESCUCe se întâmplă cu refugiații odată ce se întorc în țara de origine? Podcastul se leagă de dezbaterile actuale legate de așa-numita „criză a migranților”, centrându-se pe experiența unui val mai vechi de refugiați (cei provocați de războaiele din fosta Iugoslavie din anii 1990), care rememorează atât conflictul și „dislocarea”, cât și încercările de a se reintegra odată reîntorși după sfârșitul războiului. Se bazează pe cercetarea mea în Sarajevo dintre 2009 si 2016, în care am abordat și tema refugiaților care au revenit în Bosnia și Herțegovina după ani de refugiu în...2023-02-0717 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieDespre nerecunoaștere și izolare în Abhazia – ROMELIA CĂLINÎn Republica Abhazia, un stat cu recunoaștere internațională limitată, considerat de comunitatea internațională parte din Georgia, viața de zi cu zi este o reflexie a situației geopolitice a țării, dominată de incertitudine și ambiguitate. Deși are toate componentele unui stat (președinte și parlament unicameral ales prin votul cetățenilor, guvern, pașapoarte) și un grad ridicat de legitimitate internă, Abhazia folosește rubla rusească, limba rusă, iar pentru a putea călători în afara granițelor în state care nu îi recunosc, cetățenii acestei țări sunt nevoiți să folosească pașapoarte rusești. Lipsa recunoașter...2023-02-0717 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieForme ale valorii. Condiții de locuit și pământ în Bărăgan – ȘTEFAN VOICUÎncepând cu mijlocul anilor 2000, vânzările de teren arabil din România au crescut într-un ritm neașteptat de rapid. În 2017, am stat 8 luni într-un sat din câmpia Bărăganului încercând să înțeleg ce valoare are pământul pentru micii proprietari, care în primul deceniu postsocialist refuzau categoric să-l înstrăineze, iar acum sunt dispuși să-l vândă ca să-și creeze condiții de locuit. Voi arăta cum aceste condiții au devenit o formă de valoare mai importantă local fiindcă recodifică diferențe sociale istorice.În lectura actorului Daniel Popa...2023-02-0713 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCe ne spun scamele – MAGDALENA CRĂCIUNMai devreme sau mai târziu, hainele se strică. Fibrele îmbătrânesc, țesăturile se răresc, cusăturile se rup, culorile se estompează, croielile se strică. Însă pentru interlocutoarele mele, femei între 22 și 47 de ani întâlnite într-un mic oraș din sudul României în timp ce realizam o cercetare despre garderobe, apariția scamelor pare să fie semnul de decădere materială cel mai deranjant. Antropologia oferă instrumente teoretice și metodologice pentru a înțelege de ce ceva atât de nesemnificativ ca scamele pot spune multe despre societate. În plan material, apariția și dezvoltarea lor este considerată atât un indi...2023-02-0716 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieBoli psihice sau spirite rele? Dileme terapeutice între științe psi și religie în Egiptul contemporan – ANA VINEABazat pe aproximativ 20 de luni de cercetare etnografică în Cairo, Egipt între 2011 și 2016, acest text prezintă o parte a rezultatelor lucrării mele de doctorat. Lucrarea analizează apariția și popularizarea în spațiul public egiptean a ultimelor decenii a unei terapii bazate pe exorcizarea spiritelor rele, precum și controversele pe care această terapie le-a stârnit în special printre psihiatrii și psihologii egipteni. Cunoscută local sub numele de „terapie coranică”, acestă metodă de vindecare este bazată pe tradiții medicale islamice cu o lungă istorie în lumea musulmană care sunt însă transformate prin împrumuturi și adaptări din medicina și psihiatria contemporan...2023-02-0717 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieEtnografie, antropologie, literatură – RALUCA PERNEȘCercetarea etnografică este marca și metoda prin excelență a antropologiei. Ca atare, ea este folosită pentru obținerea de date de cercetare ce vor fi utilizate pentru a fundamenta perspective teoretice și pentru a produce un tip specific de înțelegere a lumii sociale. Dar etnografia poate fi, de asemenea, și este deseori una dintre cele mai productive, autentice și bogate surse de documentare pentru ficțiunea literară – și nu doar în sensul că mulți scriitori practică o formă neprofesionalizată de etnografie când se documentează. De la cazurile deja clasice, precum Laura Bohannan/Elenore Smith Bowen sau Nigel Barley la exemple...2023-02-0715 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieAl cui e „palmaresul”? Quasi-obiecte și lupte pentru valoare – RĂZVAN PAPASIMATeoria actor-rețea (TAR) a devenit parte din antropologie în ultimele două decenii ca urmare a influențelor venite pe filiera studiilor din Știință, Tehnologie și Societate (STS), în care TAR este deseori considerată o școală în sine (Oppenheim 2007). Pe urmele lui Bruno Latour (1996) unul dintre fondatorii TAR, textul chestionează distincțiile moderne subiect/obiect, material/imaterial, individual/colectiv în contextul privatizării și al falimentului unui club de fotbal. În acest caz, eșecul privatizării funcționează ca o cutie a Pandorei, deschizând calea către o luptă surdă pentru revendicarea unei moșteniri și posesia unui obiect care înrolează, m...2023-02-0717 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieLocuirea în spații disputate. Case naționalizate, retrocedări și evacuări în București – BOGDAN IANCU*Experiența locuirii în case naționalizate se configurează în anii ’50, când autoritățile socialiste, în baza decretului 92/1950 care a naționalizat imobilele de locuințe, au decis realocarea spațiului deținut de foștii proprietari. O parte au fost evacuați iar o altă parte au fost fost nevoiți să împartă parcele din spațiul locativ cu persoane – în special muncitori atrași din mediul rural către platformele industriale urbane – repartizate de aceleași autorități prin ICRAL[1]. Natura relațiilor de locuire a fost marcată în feluri mai mult sau mai puțin intense de biografiile patrimoniale a...2023-02-0716 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologie„Când am aterizat pe tatami”. Masculinitate occidentală la Tokio – RALUCA NAGYTextul are la bază o cercetare începută în 2012, avându-i ca subiecţi pe profesorii nativi de limba engleză de la Tokio; cercetarea face parte dintr-un proiect de anvergură care îşi propunea să investigheze „(re)producerea (i)mobilităţii”. Tineri vorbitori nativi de limbă engleză ajung să o predea la Tokio, unde nivelul de trai este relativ foarte bun, mai ales pentru o ţară „exotică”, la fel şi promisiunea atracţiilor de tot felul într-unul dintre cele mai dezirabilemegalopolisuri din lume. Spectrul mobilităţilor este colorat, de la sejururi scurte la rezidenţă permanentă, cu plecări şi (uneori) reveniri spectaculoase, de la tranziţii înspre...2023-02-0717 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCând strămoșii rămân printre cei vii. Note ale unui antropolog al morții – ALEXANDRA IONCe ne definește ca oameni? Unul dintre principalele răspunsuri este grija față de strămoșii noștri – ritualurile funerare. De la vânători preistorici acoperiți de mii de mărgele de fildeș, la copii înmormântați pe vârful unei aripi de lebădă, ritualurile funerare ne vorbesc despre cum își înțeleg oamenii propria mortalitate. În special sunt fascinante acele culturi în care cei morți rămân pentru perioade lungi printre cei vii sau nu îi părăsesc niciodată. Cum se explică asta? Dacă în societatea modernă moartea biologică pune capăt existenței și prezenței cel...2023-02-0718 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieMigrația de revenire în România. Stratificare socială, etnicitate și mobilitate – REMUS ANGHELMigrația de revenire este un proces destul de puțin studiat în general în cadrul vastului domeniu al studiilor de migrație. Pe de o parte, migrația de revenire este privită cu optimism, accentuând capacitatea migranților care se întorc în a produce dezvoltare și schimbare socială. Pe de altă parte, studiile menționează adesea dificultățile de reintegrare a migranților de revenire. În acest text discut migrația de revenire în contextul românesc: prin analiza unor studii de caz punctuale analizez migrația de revenire ca un proces diversificat și care produce efecte sociale inegale. Textul e...2023-02-0714 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieTurism și patrimoniu imaginar în Delta Dunării – ALEXANDRA DINCĂDupă secole de locuire în condiții de semi izolare, o parte din satele din Delta Dunării au devenit atracții turistice importante. Balta devine Rezervația Biosferei Delta Dunării, ceea ce a produs schimbări structurale în stilul de viață al localnicilor. Noile politici locale și mai târziu europene, susținute de un cadru legislativ pe măsură, au început să încurajeze turismul în defavoarea pescuitului ca sursă principală de venit pentru localnici.Acest articol își propune să exploreze modul în care această tranziție a influențat patrimoniul imaterial local și impactul pe care turismul îl are în pro...2023-02-0718 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieȘmecherie și lume rea. Doctoratul meu despre manele – ADRIAN SCHIOPFiind etnografie, teza mea n-are o idee centrală, ci descrie o lume cu eroii, comportamantele, relațiile lor, precum și reprezentările pe care le au despre lume. Chiar dacă maneaua pleacă din secolul 19, teza mea cercetează maneaua din momentul când, la jumătatea anilor 80, devine copilul oropsit al scenei pop, adoptând clapele și chitara electrică. Emoția puterii, consumul ostentativ și apologia șmecheriei sunt cele trei caracteristici care separă radical maneaua de genul istoric din spate, apropiind-o decisiv de rapul gangsta cu care are numeroase afinități; în fapt, maneaua și nu rapul gangsta este genul muzical care reprezi...2023-02-0716 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologiePosesiune, exorcism și convertire în Rusia postsovietică – TÜNDE KOMÁROMIOdată cu procesul de revitalizare a Bisericii Ortodoxe Ruse din perioada postsovietică mulți oameni acceptă explicații și soluții religioase la problemele lor (de familie și sănătate, dar și economice). Aderarea la religie de multe ori e urmarea unor situații de criză și e urmată de un proces de socializare lungă (votserkovlenie: îmbisericire). Tradiția fiind întreruptă de lunga perioadă antireligioasă, neofiții învață de la duhovnic (ieromonah sau preot paroh), enoriași și din lecturi. Păcatele comise în neștire în trecut îi îndeamnă la respectarea regulilor aspre, fac eforturi să se dezvolte ca persoane credincioase, c...2023-02-0718 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieLupta pentru pământ și plasticitatea tradiției în Ghana – RALUCA PERNEȘGhana are un regim legal plural – recunoaște atât legile statului și instituțiilor statului, cât și legile cutumiare, tradiționale. Drepturile de proprietate și de folosire a pământului sunt și au fost, încă de la momentul căpătării independenței statului ghanez, reglementate doar de legile tradiționale. Cercetarea mea etnografică m-a purtat timp de mai bine de un an printre viețile și poveștile localnicilor unei zone rurale din apropierea a două mari orașe ghaneze. Instituțiile internaționale precum Banca Mondială consideră că promovarea legilor tradiționale poate fi calea cea mai bună înspre dis...2023-02-0717 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieEcologia politică a periferiilor Europei – LUCIAN VESALONEcologia politică explorează relațiile dintre comunităţi şi mediul lor înconjurător, cu precădere în lumea postcolonială. Relatarea interacțiunilor cu natura în contexte geografice exotice a fost de la bun început interesantă pentru publicul occidental. Ecologia politică are însă și o importantă dimensiune critică, de unde și interesul pentru felul în care puterea politică, procesele economice sau ierarhiile sociale determină relațiile dintre comunități și mediu. Subiecte precum relația dintre sărăcie şi degradarea mediului sau presiunile exercitate asupra mediului prin dezvoltarea economiei globale au ajuns în acest fel în centrul atenției publice. Spre deosebire de alte dome...2023-02-0715 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieProgramele de dezvoltare spirituală: creativitate și antreprenorializare a sinelui – SORIN GOGAnaliza mea vizează câmpul de spiritualități alternative din România și rolul pe care programele de dezvoltare spirituală îl au în socializarea unor subiectivități care sunt adaptate la transformările economice din România ce au avut loc în ultimul deceniu. Cercetarea antropologică se focalizează în principal pe clasele creative și deschiderea pe care acestea o au spre o serie de practici spirituale, precum theta-healing, terapie bowen, reiki, yoga, meditație, etc. Pornind de la ocomparație cu programele de dezvoltare personală care sunt de asemenea extrem de populare în rândul acestor segmente populaționale, analiza dezvoltării spir...2023-02-0716 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieAntropologia mediului: despre natură, comunități umane și realitatea prea puțin știută – OANA IVANTuturor ne pasă de mediu, într-un fel sau altul. Știrile atât de dese din ultimele decenii despre starea Planetei ne-au făcut probabil mai atenți la acțiunile noastre, pentru că ne pasă de natură și de ceea ce lăsăm generațiilor următoare. De asemenea, pe lângă publicul larg, specialiștii în științele naturii inițiază numeroase programe de protecție a mediului. Toate aceste eforturi și intenții bune pot fi uneori deturnate în lipsa unei înțelegeri profunde a situației din teren. Antropologia mediului se ocupă de felul în care comunitățile umane relațion...2023-02-0717 minSfertul Academic  –  podcasturi de antropologieSfertul Academic – podcasturi de antropologieCultura vinului în România: o etnografie a tipologiilor de consumatori de vin educați – SILVIA POPAVinul reprezintă un amestec de artă, cultură, rafinament, cunoaștere și status. Tocmai de aceea consumatorii au caracteristici și valori diferite după care își ghidează alegerile. Lucrarea reprezintă o analiză detaliată a consumatorului de vin educat din România, prin identificarea particularităților acestuia, în funcție valorile, momentele și obiceiurile de consum. În vederea definirii lui am apelat la trei metode: ancheta sociologică bazată pe interviu, metoda observației participative și metoda focus grupurilor, pentru a avea o perspectivă detaliată a modului în care românii se raportează la vin și la ceea ce vinul semnifică pentru ei. Astfel, am identificat cinci ca...2023-02-0718 min