Look for any podcast host, guest or anyone
Showing episodes and shows of

DepreHUB

Shows

Efectiv Podcast2024-06-201h 48Sănătate Zi de Zi Podcast2024-05-251h 09Sănătate Zi de Zi Podcast2024-05-251h 09Orașul Vorbește2024-01-2314 minOrașul Vorbește2024-01-0927 minmame2023-06-2840 minmame2023-06-2834 minmame2023-06-2834 minmame2023-06-2840 minRecorder Talks2023-04-2833 minDin Curtea Noastră, Spuse2023-03-3146 minSanoPeople2022-09-2131 minCare Talks
Care TalksCARE talks | Ep.17 Avocat Alina Stanciu𝐏𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐭𝐮𝐥𝐛𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢 𝐦𝐢𝐧𝐭𝐚𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐢𝐦𝐭 𝐬𝐭𝐢𝐠𝐦𝐚 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̧𝐢 𝐬𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐫𝐮𝐧𝐭𝐚̆ 𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐝𝐞𝐬𝐞𝐚 𝐜𝐮 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐚𝐭̧𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐚𝐭̧𝐚̆, 𝐧𝐮 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚 𝐭𝐮𝐥𝐛𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐢̂𝐧 𝐬𝐢𝐧𝐞, 𝐜𝐚̂𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬 𝐚 𝐞𝐭𝐢𝐜𝐡𝐞𝐭𝐞𝐢 𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐥𝐢𝐩𝐬𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐮 𝐛𝐨𝐥𝐢 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐢𝐜𝐞 𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚. Interacțiunea cu sistemul medical public de psihiatrie, schimbarea de atitudine a membrilor familiei, stigmatizarea la locul de muncă sau în societate, dificultățile de la angajare sau de la mascarea unui concediu medical sunt doar câțiva dintre factorii care pun pacientul cu boli psihice și aparținătorii lui față în față cu o realitate dură, greu de înțeles și mai ales greu de gestionat atunci când drepturile le sunt încălcate în mod abuziv și repetat. Și nu vorbim despre excepții și cazuri izolate, vorbim despre realitatea de astăzi în care România se situează pe locul trei în Europa în ceea ce privește numărul persoanelor care suferă de o boală psihică. Mai mult decât atât, numărul bolnavilor psihici este în continuă creștere, unul dintre factorii favorizanți fiind chiar confruntarea cu Coronavirus: un studiu publicat în revista The Lancet Psychiatry a semnalat că 𝟏 𝐛𝐨𝐥𝐧𝐚𝐯 𝐝𝐢𝐧 𝟓 (𝟏𝟖,𝟏%) 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐂𝐎𝐕𝐈𝐃-𝟏𝟗 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐚𝐧𝐱𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐝𝐞𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐬𝐨𝐦𝐧𝐢𝐞 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝟏𝟒-𝟗𝟎 𝐝𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐮 𝐧𝐨𝐮𝐥 𝐯𝐢𝐫𝐮𝐬. De altfel, cele mai frecvente tulburări psihice în rândul românilor sunt: - Anxietatea - Depresia - Insomnia - Tulburările compulsive - Tulburări somatoforme - Tulburări de stres posttraumatic - Tulburările care apar din cauza excesului de alcool - Tulburările
2022-03-021h 35Care Talks
Care TalksCARE talks | Ep.16 Raluca Mihăilă𝐈̂𝐧 𝐳𝐞𝐜𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐫𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞, 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐨𝐱𝐢𝐭𝐨𝐜𝐢𝐧𝐚̆ (𝐡𝐨𝐫𝐦𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐟𝐞𝐫𝐢𝐜𝐢𝐫𝐢𝐢) 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝟏𝟑%; 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐯𝐚̂𝐫𝐟 𝐡𝐨𝐫𝐦𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐢𝐯𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐜𝐞𝐥 𝐚𝐥 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐢̂𝐧 𝐳𝐢𝐮𝐚 𝐧𝐮𝐧𝐭̦𝐢𝐢 𝐥𝐨𝐫. 𝐀𝐬𝐭𝐚 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐜𝐚̆ 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐬𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭̦𝐢 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐳𝐞𝐜𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐫𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞. Ce înseamnă asta pentru specialiștii în marketing care trebuie să vândă pe rețelele de socializare? Că oamenii se angajează mai mult în tehnologie decât în relațiile personale; Că petrec mai mult timp online decât offline; Că deciziile lor de cumpărare sunt influențate de modul în care brandurile se prezintă în social media; Că au la dispoziție unele dintre cele mai bune mijloace de a comunica cu miliarde de utilizatori și potențiali clienți de pe întreg mapamondul. Drept urmare, astăzi, 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟗𝟎% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐚𝐠𝐚 𝐥𝐮𝐦𝐞 𝐚𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐦𝐚𝐫𝐤𝐞𝐭𝐢𝐧𝐠𝐮𝐥 𝐩𝐞 𝐫𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞. De fapt, această competiție pentru captarea atenției publicului a devenit chiar feroce. În afară de a duce această bătălie cu mărcile concurente, un brand concurează și cu videoclipurile și fotografiile cu bebeluși drăguți și animale care sunt share-uite de oameni din întreaga lume. De ce? Pentru că oamenii au emoții și reacționează la acel tip de conținut care le generează emoție, fie ea de bucurie, tristețe, amuzament, surprindere etc. Nu degeaba se spune că 𝐦𝐚𝐫𝐤𝐞𝐭𝐢𝐧𝐠𝐮𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆, iar oamenii din spatele campaniilor de social media marketing trebuie să înțeleagă, în primul rând, psihologia audienței lor pentru a crește numărul de conversii și traficul. Și nu trebuie să fii psiholog pentru a face campanii de succes în social media, dar trebuie să știi care este rațiunea psihologică din spatele deciziei de cumpărare și cum să o utilizezi în favoarea ta. Tocmai de aceea, folosind termenul „psihologie de marketing”, în ultimii ani au fost créate sisteme și software-uri care să mențină utilizatorii conectați pentru perioade mai lungi de timp pentru a pute
2022-02-231h 31Care Talks2022-02-151h 10Care Talks2022-02-1533 minCare Talks2022-02-151h 34Care Talks
Care TalksCARE talks | Ep.12 - Psiholog Alexandra CichirdanTe gândești să faci o schimbare în carieră? Nu esti singur. Se estimează că o persoană obișnuită își va schimba cariera de 5 până la 7 ori pe parcursul vieții sale profesionale. Un sondaj BestJob realizat în perioada 1 – 10 iulie 2020, pe un eșantion de 1.282 de utilizatori de internet din România, arată că puțin peste 𝟐𝟎% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚𝐭̧𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢 𝐬𝐩𝐮𝐧 𝐜𝐚̆ 𝐢𝐚𝐮 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐨𝐬 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐥𝐜𝐮𝐥 𝐬𝐚̆-𝐬̧𝐢 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐞 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐚𝐧𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢, 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐮𝐬̧𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐨 𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐳𝐞𝐫𝐨 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐢𝐞𝐫𝐚̆. Aproape un sfert dintre respondenţi spun că se văd nevoiţi să facă primii paşi către o nouă carieră întrucât domeniul sau compania pentru care lucrează sunt puternic afectate de contextul economic actual şi tot atâţia spun că vor să lucreze într-un domeniu mai sigur. Cei mai mulţi dintre aceştia lucrează în prezent în domenii precum vânzări, producţie, turism sau transporturi. Adevărul este că nu mai trăim demult vremurile în care se ieșea la pensie de la primul loc de muncă sau cu profesia aleasă în urma studiilor universitare, iar pentru mulți români 𝐒𝐂𝐇𝐈𝐌𝐁𝐀𝐑𝐄𝐀 și 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐧𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ au devenit o necesitate. A vrea să schimbi cev...
2022-02-151h 16Care Talks2022-02-141h 05Care Talks
Care TalksCARE talks | Ep.10 - Dr. Victorița Tudosie𝐀𝐩𝐫𝐨𝐱𝐢𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯 𝟏 𝐝𝐢𝐧 𝟒 𝐩𝐚̆𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐬𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐫𝐮𝐧𝐭𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐛𝐮𝐫𝐧𝐨𝐮𝐭, potrivit unui sondaj efectuat în rândul a 500.000 de angajați, de Maven (clinică virtuală pentru sănătatea femeilor și a familiilor) și Great Place to Work (firmă globală care cercetează cultura la locul de muncă). După doi ani de pandemie, muncă de acasă, restricții și job-uri full time de părinte, profesor, îngrijitor și prieten pentru copil, 𝐜𝐚 𝐩𝐚̆𝐫𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚𝐥 𝐬𝐚̆ 𝐭𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐭̦𝐢 𝐞𝐩𝐮𝐢𝐳𝐚𝐭, 𝐬𝐭𝐫𝐞𝐬𝐚𝐭, 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐫𝐞𝐬𝐮𝐫𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐞𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫 𝐫𝐨𝐥𝐮𝐫𝐢. Ce se întâmplă, de fapt, este că atunci când resursele scad drastic, reactia normala a oricărui părinte este de a se retrage din relația cu copilul, ajungând astfel într-o zonă de evitare. La rândul său, copilul reacționează și ne provoacă și mai tare, ceea ce duce bineînțeles la o relație conflictuală consumatoare de și mai multe resurse. Acest cerc vicios al resurselor scăzute nu ne lasă să găsim cele mai bune soluții, mai ales în relația cu copiii, care vin să ne testeze limitele. De altfel, nu este de mirare când, într-o zi, ajungem să simțim o pierdere a împlinirii în educația parentală și ne gândim că, deși ne iubim atât de mult copiii, nu mai suportăm să fim în preajma...
2022-02-141h 30Care Talks
Care TalksCARE talks | Ep.9 - Dr. Bogdan Popescu𝐒𝐚̂𝐧𝐢𝐢 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢, 𝐭𝐨𝐭𝐨𝐝𝐚𝐭𝐚̆, 𝐚𝐥 𝐬𝐞𝐱𝐮𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢. Într-o societate în care relațiile între posibilii parteneri au o componentă sexuală importantă, în care percepția asupra femeii este raportată în primul rând la stimulii vizuali fizici imediați, unde relațiile interumane se bazează și pe felul în care arăți, diagnosticarea cu cancer de sân și iminența operației de mastectomie au un puternic impact asupra imaginii și stimei de sine. Simbolistica sânilor este foarte importantă și are o istorie lungă, aceștia fiind asociați cu feminitatea, sexualitatea, dar și cu maternitate. 𝐃𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐞𝐚, 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐬𝐚̂𝐧 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐞 𝐜𝐚 𝐦𝐮𝐭𝐢𝐥𝐚𝐫𝐞, 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐠𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐢𝐧𝐞. “𝑪𝒖𝒎 𝒗𝒐𝒊 𝒎𝒂𝒊 𝒑𝒖𝒕𝒆𝒂 𝒔𝒂̆ 𝒎𝒂̆ 𝒎𝒂𝒊 𝒔𝒊𝒎𝒕 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒆 𝒅𝒖𝒑𝒂̆ 𝒂𝒄𝒆𝒂𝒔𝒕𝒂̆ 𝒆𝒙𝒑𝒆𝒓𝒊𝒆𝒏𝒕̦𝒂̆?” este întrebarea oricărei femei după operația de mastectomie. În acest context, este foarte important să conștientizăm că sexualitatea unei femei influențează starea sa de sănătate. Mai mult decât atât, cancerul este o boală a familiei, nu doar a unei persoane. Soluțiile drastice de tratament, precum mastectomiile, realizate în cazurile avansate de cancer de sân, își spun cuvântul nu doar asupra femeii care suportă operația, ci și asupra partenerului și, nu în ultimul rând, asupra relației de cuplu. În România, 7000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer mamar Se estimeaza ca 1 din 10 femei poate dezvolta cancer la sân Riscul de dezvoltare a cancerului de san creste cu vars
2022-02-141h 02Care Talks2022-02-141h 07Care Talks2022-02-141h 17Care Talks2022-02-131h 30Care Talks
Care TalksCARE talks | Ep. 5 - Dr. Fitiu Bogdan𝐶𝑢𝑚 𝑎𝑟 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑙𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑢 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑢𝑓𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑒?! 𝐴𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑚 𝑡𝑜𝑡 𝑐𝑒 𝑠̦𝑖-𝑎𝑟 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑜𝑟𝑖 𝑢𝑛 𝑎𝑑𝑜𝑙𝑒𝑠𝑐𝑒𝑛𝑡 𝑙𝑎 𝑣𝑎̂𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑎𝑠𝑡𝑎. 𝐷𝑒 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑜𝑟𝑖 𝑟𝑎̂𝑑𝑒 𝑐𝑢 𝑛𝑜𝑖, 𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑒𝑡𝑒𝑛𝑖 𝑠̦𝑖 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑏𝑢𝑛𝑒 𝑙𝑎 𝑠̦𝑐𝑜𝑎𝑙𝑎̆. 𝐶ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑢𝑛𝑒𝑜𝑟𝑖 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑝𝑒 𝑠𝑢𝑝𝑎̆𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑜𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑟𝑣𝑜𝑠𝑢𝑙 𝑠̦𝑖 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑚𝑒𝑟𝑎 𝑙𝑢𝑖, 𝑠̦𝑡𝑖𝑢 𝑐𝑎̆ 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑎̆𝑡𝑜𝑟. 𝑇𝑜𝑡̦𝑖 𝑎𝑑𝑜𝑙𝑒𝑠𝑐𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑖 𝑡𝑟𝑒𝑐 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑠̦𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙, 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑛𝑢 𝑜 𝑠𝑎̆-𝑙 𝑑𝑢𝑐 𝑎𝑐𝑢𝑚 𝑙𝑎 𝑝𝑠𝑖ℎ𝑜𝑙𝑜𝑔 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑠𝑖ℎ𝑖𝑎𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑜 𝑠𝑢𝑝𝑎̆𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑠𝑎𝑢 𝑚𝑜𝑓𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑙𝑎̆𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖! 𝐶𝑒 𝑎𝑟 𝑔𝑎̂𝑛𝑑𝑖 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑔𝑖𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑒𝑙 𝑠̦𝑖 𝑐𝑒 𝑎𝑟 𝑧𝑖𝑐𝑒 𝑟𝑢𝑑𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑛𝑜𝑖?! Ca părinți vrem să credem din răsputeri despre copiii noștri că sunt sănătoși, fericiți și împliniți. Uneori însă, realitatea este cu totul alta. 𝐈̂𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐳𝐚̂𝐦𝐛𝐞𝐭 𝐥𝐚𝐫𝐠 𝐚𝐟𝐢𝐬̦𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐧𝐨𝐢, 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐬𝐜𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐨 𝐭𝐫𝐢𝐬𝐭𝐞𝐭̦𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̆ 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐧𝐨𝐬̦𝐭𝐫𝐢 𝐭𝐫𝐚̆𝐢𝐞𝐬𝐜 𝐚𝐝𝐞𝐬𝐞𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐥𝐮𝐦𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐭 𝐧𝐞𝐢̂𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞𝐬̦𝐢, 𝐧𝐞𝐢𝐮𝐛𝐢𝐭̦𝐢, 𝐧𝐞𝐚𝐜𝐜𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭̦𝐢 𝐬̦𝐢 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐢. Chiar dacă pentru noi adulții problemele lor pot părea puerile sau iraționale, pentru ei reprezintă totul. Un tot care poate schimba vieți și destine atunci când tindem să ignorăm sfaturile specialiștilor și să nu acceptăm realitatea. Dr. Fitiu Bogdan, psihiatru pentru copii și adolescenți, vine luni, 8 noiembrie, la CARE talks, pentru a ne arăta că există și o altă față a realității, una în care, prin acceptare și conștientizare, putem interveni la timp și trata depresia. De ce suferă adolescentii de depresie? Putem identifica din timp o predispozitie a copiilor la depresie? Care sunt semnalele care ar trebui sa ne alerteze cu privire la sănătatea lor emoțională? Cum facem diferența între tristețe și depresie? Se poate trata depresia doar la psiholog? Când este nevoie să mergem la psihiatru? Este tratamentul cu antidepresive potrivit pentru adolescenți? Dau antidepresivele dependență? În cât timp își fac antidepresivele efectul și cât ar trebui să dureze tratamentul? Care sunt riscurile ca o depresie din copilărie să recidiveze în viața adultă? Cum putem preveni acest lucru? Aflăm răspunsul la toate aceste întrebări, în cea de-a cincea ediție CARE talks, alături de Dr. Bogdan Fitiu și Psih. Yolanda Crețescu.
2022-02-131h 18Care Talks2022-02-131h 30Care Talks2022-02-1359 minCare Talks2022-02-111h 13Care Talks2022-02-111h 11Hazard Podcast2020-07-221h 17Eropedia2020-03-1850 minEropedia2020-03-1850 min